Masafumi Nagasaki, un bătrân din Japonia, a trăit 30 de ani pe o insulă pustie

Unele informații despre sănătatea șubredă a aventurierului Masafumi Nagasaki au ajuns în atenția poliției, care a vrut să-l evacueze de pe insula respectivă, dându-i peste cap existența de „Robinson Crusoe” și forțându-l, practic, să revină în societatea japoneză, scrie The Telegraph.

Nagasaki, în vârstă de 82 de ani, a trăit vreme de 30 de ani pe insula Sotobanari, după ce a „evadat” din viața urbană. El a fost evacuat recent, în ciuda faptului că și-a manifestat dorința de a trăi până la moarte pe insula pustie.

Japonezul a fost „ridicat” de polițiști după ce mai multe persoane și-au manifestat îngrijorarea cu privire la starea lui de sănătate. După ce a fost scos din anonimat, Nagasaki s-a mutat într-o locuință situată la 70 km de insula Ishigaki. Aceste informații au fost oferite de Alvaro Cerezo, un regizor de documentare care s-a împrietenit cu Nagasaki în 2014.

Când Nagasaki a fost descoperit, Cerezo a spus că „are doar răceală” și nu i se mai permite să revină în paradisul din Sotobanari, o insulă nelocuită de dimensiuni foarte mici.

Nagasaki a ajuns acolo în urmă cu 30 de ani. Bărbatul supranumit „singuraticul dezbrăcat” a fost discret în privința vieții personale, dar a precizat totuși că a fost căsătorit și a avut doi copii.

Acesta ar fi lucrat ca fotograf într-o fabrică din Osaka, înainte de a întoarce spatele civilizației. Inițial, a spus Nagasaki, a dorit să stea pe insula pustie câțiva ani, dar a descoperit că viața în aceste condiții este foarte frumoasă și s-a stabilit permanent în Sotobanari.

„În civilizație, oamenii mă tratau ca pe un idiot și mă simțeam precum unul”, i-a spus bătrânul lui Cerezo. „Pe această insulă, nu mă simt așa”.

„Aici, pe insulă, nu fac lucruri pe care le fac alții, ci urmez cursul naturii”, a spus bătrânelul. „Nu poți domina natura, astfel încât trebuie să i te supui complet”.

Nagasaki a purtat haine pe insulă, în primii ani, dar un taifun i-a măturat toate bunurile materiale și a rămas cu puține lucruri. „În societatea normală nu este normal să mergi în fundul gol, dar pe insulă este în regulă, este ca o uniformă”, a spus bătrânul într-un interviu pentru Reuters, în 2012. „Dacă îmi pun haine, mă simt aiurea”.

Bătrânul a respectat însă regulile nescrise ale traiului în sălbăticia insulei, locuind de multe ori într-un cort improvizat, pentru a evita să fie ciupit de insecte. De asemenea, el a făcut mereu exerciții fizice, pentru a se menține în formă.

O mare parte a zilei și-a petrecut-o căutând mâncare – a renunțat însă la pește, carne și ouăle de țestoasă. A improvizat o masă din polistiren și a folosit un sistem de găleți pentru a colecta apa de ploaie, folosită la îmbăiere.

O dată pe săptămână, își punea niște țoale ponosite și se deplasa cu barca pe o insulă vecină, de unde cumpăra mâncaer și apă de băut din cei 10.000 de yuani (69 lire sterline) trimiși de familia sa.

foto: vice.com