Minister Externe solicitare clarificări Ambasada Ungariei dispută gaze naturale Marea Neagră

„Ministerul Afacerilor Externe a luat notă cu preocupare de declarațiile lansate recent în spațiul public, inclusiv de ministrul Afacerilor externe al Ungariei, pe teme ce privesc cooperarea energetică regională și a cerut clarificări, prin Ambasada Ungariei la București, privind motivația acestor opinii,” se arată într-un comunicat de presă al MAE, remis sâmbătă Mediafax. „Ministerul Afacerilor Externe consideră că vehicularea unor informații incorecte în ce privește România vine ÎN CONTRADICȚIE cu spiritul Parteneriatului strategic încheiat între România și Ungaria și al relațiilor bilaterale de cooperare, respect și încredere reciprocă firești dintre două state europene, membre UE și NATO. Partea ungară cunoaște, fără îndoială, foarte bine evoluțiile recente privind investițiile substanțiale făcute în România pentru asigurarea infrastructurii regionale de transport al gazelor și modul exemplar de cooperare a autorităților române cu companiile interesate de punerea în valoare a resurselor energetice de la Marea Neagră și eforturile României de a asigura în plan regional diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale”.

Ministerul precizează că legea privind derularea operațiunilor petroliere pe mare este pe agenda prioritară a Parlamentului României. MAE reamintește, de asemenea, părții ungare că, la sfârșitul anului trecut, entități din Ungaria au participat la procesul de rezervare a capacității de transport a gazelor naturale pentru segmentul BRUA dintre România și Ungaria.

„De aceea, organizarea de evenimente publice în România prin care să fie promovate idei contrare acestui spirit de cooperare este nejustificată și inoportună. Readucem în atenție anunțul public făcut de operatorul român de transport al gazelor naturale în data de 4 iunie 2018, privind lansarea construcției infrastructurii BRUA faza I pe teritoriul României, care presupune importante fonduri alocate de această companie românească pentru asigurarea conexiunii spre zona Europei Centrale,” mai arată MAE. „Aceste dezvoltări au loc în condițiile în care partea ungară a evitat să își asume investițiile necesare pe teritoriul său pentru completarea coridorului BRUA conform angajamentelor regionale.”

În aceste zile, la reuniunea regională CESEC organizată sub egida Comisiei Europene, au fost salutate progresele remarcabile ale României în implementarea proiectului BRUA.

În urmă cu câteva zile, Szijjarto Peter, ministrul de Externe al Ungariei, afirma că aprovizionarea cu energie a Europei Centrale este o problemă de securitate și este necesară menținerea presiunilorpentru ca România să înceapă extracția de gaze naturale din Marea Neagră. Oficialul ungar a făcut aceste afirmații cu ocazia unei vizite la Washington, în care s-a întâlnit cu Rick Perry, secretarul american al Energiei și cu reprezentanți ai unor companii din domeniul energiei.

„Este nevoie de sporirea presiunilor internaționale la adresa țărilor din regiune care își încalcă angajamentele privind reversibilitatea fluxurilor de gaze prin interconectare,” a afirmat Szijjarto, dând ca exemple România și Croația, informează agenția de știri MTI.

Vizita și declarațiile ministrului de Externe al Ungariei au determinat câteva reacții la Washington DC.

„Gazul României din Marea Neagră reprezintă o sursă de energie promițătoare, însă neexploatată, care ar consolida piețele energetice și securitatea energetică în întreaga regiune. Urmărim îndeaproape evoluțiile pe măsură ce Parlamentul și Guvernul României elaborează legislația care va stabili un cadru fiscal și de reglementare stabil, necesar pentru companiile energetice ce vor să investească în dezvoltarea acestei resurse”, se arată într-un comunicat dat publicității de Departamentul de Stat, după Conferința Mondială a Gazelor

Cu ocazia evenimentului, care s-a desfășurat săptămâna aceasta la Washington, oficialii americani au reiterat opoziția puternică a SUA față de proiectele energetice coordonate de Moscova, precum Nord Stream 2 și a doua linie a TurkStream, considerând că aceste inițiative ar accentua dependența Europei de hidrocarburile rusești.