Mâine, la Helsinki, Donald J. Trump și Vladimir Vladimirovici Putin vor sta față în față, avându-i alături doar pe traducători – un spectacol pentru care mulți ar da oricât să-l savureze.
Putin e, din start, net avantajat de o experiență vastă, dar și de faptul că, prin Constituție, are puteri mai mari decât ale lui Trump și, în consecință, o libertatea sporită de negociere. Liderul de la Casa Albă se confruntă cu încă un dezavantaj major: că a vorbit și tweetuit enorm, de cele mai multe ori contradictoriu, despre Rusia și despre Putin. Nu în ultimul rând, liderul de la Kremlin n-are ce pierde – a câștigat deja această întâlnire, prin simplul fapt că ea se va produce.
Lucru deloc de neglijat, Putin vine după infuzia de imagine de la Cupa Mondială. Pe tot parcursul competiției, agențiile de știri au transmis ca de la reuniunile ONU – cutare lider s-a întâlnit cu omologul său „în marja” Campionatului Mondial de Fotbal. Pe la Moscova s-au perindat mari lideri ai lumii și lideri mai mărunți. (Noi care n-avem echipă de fotbal, dar nici diplomație, am stat liniștiți acasă).
Trump și Putin – două personalități accentuate, două temperamente total opuse.
După cele mai recente prestații, de la Summitul NATO și din Marea Britanie – lipsă de concentrare și fanfaronadă – multă lume e îngrijorată de ce trăznăi ar mai putea debita și de concesiile pe care le-ar putea face „geniul stabil” de la Washington.
Cei doi vor discuta despre Siria. Nu e de crezut că președintele Statelor Unite îl va convinge pe președintele Rusiei să preseze Iranul să-și retragă trupele din regiune. (De altfel, Teheranul s-a grăbit să se asigure, declarând că militarii săi nu vor părăsi țara decât la cererea Damascului). Vor mai discuta de estul Ucrainei (despre care Trump ar fi putut afla mai multe, dacă, la Summitul NATO, n-ar fi scos din sala de consiliu delegația ucraineană, ca să continue discuțiile despre bani), vor discuta problema controlului armelor. Oficialii americani ar dori să mai discute și problema anexării Crimeei, precum amestecul Rusiei în prezidențialele din 2016.
Prudenți, rușii au apucat să declare că nu așteaptă rezultate spectaculoase de la această întâlnire. Preocupat, agitatul John Bolton, consilierul însărcinat cu Securitate Națională, a declarat, la rându-i, că nu speră „rezultate concrete” de la această „întrevedere nestructurată”.
În urmă cu puțin timp, înainte de a se îmbarca spre Helsinki, Donald J. Trump a demonstrat o dată în plus că nu se dezminte și că obsesia că America e mereu trasă în piept și furată nu l-a părăsit nici o clipă, ruinând strădaniile liderilor europeni de a păstra aparențele bunei înțelegeri și ale încrederii, spulberate la Bruxelles. A declarat presei că Uniunea Europeană, China și Rusia sunt „inamicii” Statelor Unite. Primele două – „inamici economici”, iar Rusia – „în anumite aspecte”. A ținut însă imediat să adauge că „asta nu vrea să însemne că sunt răi”. Citind (și) aceste judecăți de valoare ale lui Trump, lumea are motive în plus de serioasă îngrijorare.