Lupta anticorupție nu poate fi asociată CU O SINGURĂ PERSOANĂ. Interviu cu Simona Marcu, președinte CSM

Președintele CSM mai subliniază că lupta împotriva corupției nu trebuie să fie asociată cu o persoană, făcând referire la demiterea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi: „Combaterea infracțiunilor de corupție intră în sfera atribuțiilor mai multor instituții ale statului și nu poate fi asociată cu o singură persoană, oricare ar fi aceasta. Această activitate trebuie să continue și va continua cu siguranță”.

Simona Marcu a comentat și pe marginea raportului Comisiei de la Veneția: „Raportul evidențiază pozitiv, de exemplu, separarea carierelor judecătorilor și procurorilor, dar și procedura de numire în funcțiile de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție, derulată de către Secția de judecători. Comisia și-a exprimat o opinie destul de fermă și în privința procedurii de revocare a membrilor CSM, chestiune surprinzătoare, pentru că nu a fost un subiect dezbătut de opinia publică. În noua formă a legii a fost introdusă o procedură care a ridicat foarte multe semne de întrebare raportorilor”.

Redăm interviul integral acordat agenției Mediafax de președintele CSM, Simona Marcu.

Mediafax: La începutul acestui an, ați fost aleasă președintele CSM. Care a fost cel mai dificil aspect de care v-ați lovit la preluarea mandatului și ce provocări au survenit pe parcursul lunilor care s-au scurs de la acel moment?

Simona Marcu:E foarte greu să decelez un moment anume, pentru că fiecare ședință de plen, fiecare ședință de secție ridică probleme care nu sunt ușoare și a căror rezovare, de multe ori, e foarte greu de anticipat. Nu știu dacă aș putea identifica acum un moment anume pe care l-aș defini ca fiind cel mai greu. Cea mai mare provocare a actualului moment este aceea de a face în așa fel încât Justiția să aibă locul pe care-l merită. Să asigurăm întregul corp de magistrați – judecători și procurori, deopotrivă, că noi ne îndeplinim menirea constituțională și, în același timp, să asigurăm societatea că luăm toate măsurile ca justiția să se realizeze în cel mai echitabil mod cu putință.

Mediafax:Nu putem să nu remarcăm faptul că, la aproape fiecare ședință de plen, diferențele dintre tabăra procurorilor și a judecătorilor sunt din ce în ce mai vizibile. Observăm ridicarea tonului, comentarii malițioase. Ce a condus la aceste tensiuni între membri?

Simona Marcu:Spre deosebire de anul trecut, anul acesta ședințele de plen se derulează în condiții mai bune. Anul trecut a fost un an de adaptare, acum fiecare membru a înțeles cum se desfășoară lucrurile în Consiliu, dar a cunoscut și modul în care ceilalți membri înțeleg colaboarea în această instituție. Există și momente mai tensionate, care apar atunci când subiectul este foarte sensibil și membrii abordează problema respectivă din unghiuri divergente. Tot atât de adevărat este și că, structural, membrii sunt diferiți. Unii au o manieră mai incisivă și alții o manieră mai pașnică de lucru, dar în ansamblu reușim să găsim soluții, astfel încât deciziile să fie corecte pentru sistemul judiciar din România. Orice organ colectiv se confruntă cu situații în care se creează tensiuni între membri, dar cred că este normal, iar din lupta contrariilor se nasc idei mai bune.

Mediafax:Un alt episod tensionat din cadrul plenului CSM a avut loc anul trecut, când s-a discutat despre controlul de la Direcția Națională Anticorupție. Din ce s-a văzut din exterior, CSM s-a împărțit în două tabere. Au existat presiuni în CSM, în contextul acelui control?

Simona Marcu:Pot să vă spun cu siguranță că nu a existat niciun fel de presiune. Este prematur să îmi exprim opinia, pentru că hotărârea Secției pentru procurori este încă este pe rolul instanțelor judecătorești. S-a pronunțat o primă hotărâre de către Curtea de Apel București, dar a fost atacată cu recurs.

Mediafax:Un alt subiect care a atras nemulțumire este cel al protocoalelor, mai exact colaborarea dintre servicii și magistrați. În privința protocolului semnat între CSM și SRI, ce schimburi de informații credeți că au avut loc? Ce efecte a produs în rândul membrilor CSM această colaborare?

Simona Marcu:Acest protocol a fost încheiat de Consiliul Superior al Magistraturii într-o altă componență, dar în actuala formulă, imediat ce am luat cunoștință despre acest document am luat măsuri pentru denunțarea lui. Verificând documentele existente la Consiliu, pot să vă spun cu certitudine că nu au existat informări dinspre Consiliu către Serviciul Român de Informații. Nu s-a transmis niciun fel de informare. Au existat documente trimise de către Serviciul Român de Informații, dar ele au urmat regimul documentelor clasificate. Oricum, am declanșat o operațiune vastă, am solicitat tuturor instanțelor și parchetelor să transmită protocoalele și să ia măsuri pentru desecretizarea acestora. La această oră se realizează un control tematic de către Inspecția Judiciară la parchete, pentru a vedea care au fost eventualele implicații ale protocolului încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte cu SRI. Cel mai probabil, în toamna acestui an vom avea niște concluzii preliminare, suntem conștienți despre importanța majoră a acestui subiect și despre impactul pe care îl are asupra societății.

Mediafax:Prin semnarea acestui protocol au fost încălcate prevederile Codului deontologic al magistraților?

Simona Marcu:La evaluarea protocoalelor vom avea în vedere și acest aspect, însă acum este prea devreme pentru astfel de concluzii.

Mediafax:Observăm că plenul CSM este solicitat să se pronunțe cu privire la încălcarea independenței justiției prin unele afirmații lansate de persoane publice. Vi se pare că sistemul judiciar începe să piardă din credibilitate și autoritate, de aceea sunt lansat în spațiul public cu ușurință aceste afirmații? Dacă da, de ce?

Simona Marcu:Au fost situații în care persoane publice au făcut la adresa judecătorilor sau procurorilor afirmații pe care noi le-am calificat ca fiind de natură să afecteze independența justiției, am adoptat hotărâri în acest sens și am dat comunicate. N-aș spune că sunt mai frecvente situațiile față de anii trecuți, nici că sunt mai grave. CSM, în actuala componență, și-a propus ca apărarea independenței sistemului judiciar să nu devină pur formală. S-a hotărât să nu se mai reacționeze la orice afirmație din spațiul public, pentru că astfel de poziționări vulnerabilizează, mai degrabă decât să ajute. Nu există o relație de proporționalitate între numărul de reacții ale CSM și întărirea independenței sistemului judiciar. Nu știu dacă am pierdut teren la capitolul imagine și încredere, însă tot ceea ce facem în această perioadă este absolut necesar pentru viitorul justiției, ne autoreglăm, identificăm problemele din interiorul sistemului, recunoaștem atunci când greșim și arătăm societății că suntem dispuși să facem pași concreți în direcția corectă. Toate aceste aspecte ne vulnerabilizează doar la prima vedere.

Mediafax:Imediat după ce CSM se pronunță, este publicată o hotărâre. Credeți că cei care au lansat astfel de afirmații iau aminte, din ce vedeți în spațiul public?

Simona Marcu:Reacțiile noastre au fost mai rare în ultimii doi ani și de aceea au fost de natură să atragă atenția într-o măsură mai mare. Nu-mi dau seama cât de eficiente sunt aceste poziționări pentru cei din afara autorității judecătorești, dar pot să spun că pentru colegii noștri judecători și procurori sunt foarte importante, își dau seama că nu sunt singuri și că garantul independenței justiției reacționează ferm pentru a așeza lucrurile în matca lor firească. Uneori magistrații înșiși ne sesizează și ne solicită să adoptăm o poziție în raport de împrejurările respective.

Mediafax:Doamna judecător Gabriela Baltag a solicitat, tot la o ședință de plen, o discuție privind notele procurorilor DNA, ce vizau achitările definitive din unele dosare, despre care ei spuneau că ar fi netemeinice. Considerați că autoritatea judecătorească începe să piardă teren în fața procurorilor, care critică deciziile instanțelor? Ați mai întâlnit o astfel de situație?

Simona Marcu:Nu se pune problema să ne poziționăm ca într-o competiție. Fiecare, judecătorii și procurorii trebuie să își cunoască rolul constituțional și să își exercite atribuțiile în consecință. Aspectul a fost, într-adevăr, adus în discuție de către doamna judecător Gabriela Baltag și a pornit de la un raport întocmit de Inspecția Judiciară privind situația achitărilor la Direcția Națională Anticorupție în anul 2016 – primul semestru din anul 2017. Competența de analiza și a dispune cu privire la acest raport revine Secției pentru procurori. Doamna judecător a adus în discuție o chestiune care vizează afirmații și comentarii făcute în interiorul acelui raport de către unii procurori, cu privire la soluțiile de achitare definitive pronunțate de instanțele judecătorești. Problema nu este nouă. A mai fost adusă in atenția publicului cu ocazia bilanțului activității DNA în anul 2015, când într-o anexă la raportul de activitate au fost cuprinse mai multe comentarii cu privire la justificarea soluțiilor de achitare pronunțate de instanțele judecătorești. Nu este firesc ca o soluție de achitare definitivă pronunțată de instanțele judecătorești să genereze, ulterior, comentarii cu privire la caracterul netemeinic ori chiar nelegal al acesteia. La vremea respectivă s-au purtat discuții în comisia de specialitate a Consiliului, situatia fiind adusă în discuție de către două asociații profesionale, Asociația Magistraților din România și Uniunea Națională a Judecătorilor din România. Direcția Națională Anticorupție a luat act de poziția CSM, stabilindu-se ce urmează să conțină pe viitor rapoartele de activitate, astfel încât să nu mai existe referiri similare în actele întocmite de procurori. Problema este cu adevărat delicată și sunt atinse multe valori sociale, atât în ceea ce privește sistemul judiciar, cât și în ceea ce privește drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei achitate. Și colegii procurori din Consiliu au fost în asentimentul nostru, nu au susținut o astfel de abordare. Pe fond, această chestiune nu poate fi dezlegată decât prin analiză și asumare. Ședințele profesionale de analiză a soluțiilor de achitare nu trebuie să fie formale sau superficiale, ci trebuie să se concentreze pe identificarea eventualelor erori și a soluțiilor.

Mediafax:Ce înseamnă o achitare, de fapt? Un rechizitoriu slab sau un judecător neatent?

Simona Marcu:Problema nu poate fi privită în acești termeni. Achitarea este una dintre soluțiile pe care le prevede Codul de Procedură Penală și în orice stat de drept există achitări. Achitarea poate să fie determinată de tot felul de situații, unele imputabile, altele neimputabile procurorilor, impuse, de exemplu, de modificări legislative ori de decizii ale Curții Constituționale. În orice caz, orice achitare ar trebui să fie urmată de o analiză temeinică a cauzelor care au condus la pronunțarea soluției, iar dacă se identifică erori, acestea să fie asumate și să conducă la prevenirea unor situații similare.

Mediafax:Codurile penale sunt apărate, pe de o parte, și contestate, pe de altă parte. Procurorii spun că vor aduce efecte dezastruoase. Cum vedeți modul de lucru în sistemul judiciar, după adoptarea acestor coduri?

Simona Marcu:Nu-mi dau seama, la acest moment. Acum, codurile se află la Curtea Constituțională. S-au formulat mai multe obiecții de neconstituționalitate și este prematur să-mi exprim un punct de vedere. Noi am avut reprezentanți care au participat activ în procedura legislativă, în fața Comisiei speciale, iar mare parte din propunerile noastre au fost acceptate de Parlament.

Mediafax:Cum vedeți lupta împotriva corupției, odată cu demiterea doamnei Laura Codruța Kovesi? Multe persoane o asociază cu combaterea acestor infracțiuni.

Simona Marcu:Combaterea infracțiunilor de corupție intră în sfera atribuțiilor mai multor instituții ale statului și nu poate fi asociată cu o singură persoană, oricare ar fi aceasta. Această activitate trebuie să continue și va continua cu siguranță.

Mediafax:Plenul are pe masă multe rapoarte ale Inspecției Judiciare. Cum vedeți rolul acestei instituții și în ce măsură e îndeplinit?

Simona Marcu:Inspecția are o funcție foarte complexă, derulează în principal activități care țin de răspunderea disciplinară a magistraților, dar nu numai. Cred că rolul Inspecției Judiciare trebuie să fie din ce în ce mai important. Spuneam mai înainte că nu putem fi credibili ca sistem, dacă nu ne identificăm și nu ne asumăm propriile erori. Inspecția Judiciară funcționează în cadrul CSM, dar este un organism independent. Noi nu dăm niciun fel de directive, nu-i îndrumăm, avem grijă să-și desfășoare activitatea în deplină independență.

Mediafax:Cum percepeți recentul raport al Comisiei de la Veneția pe legile justiției?

Simona Marcu: Raportul Comisiei de la Veneția este un raport preliminar, ceea ce înseamnă că, până în octombrie, mai poate fi ajustat. Orice opinie asupra legilor justiției este binevenită, cu atât mai mult opinia unui organ atât de important, cum este Comisia de la Veneția. Raportul evidențiază pozitiv, de exemplu, separarea carierelor judecătorilor și procurorilor, dar și procedura de numire în funcțiile de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție, derulată de către Secția de judecători. Comisia și-a exprimat o opinie destul de fermă și în privința procedurii de revocare a membrilor CSM, chestiune surprinzătoare, pentru că nu a fost un subiect dezbătut de opinia publică. În noua formă a legii a fost introdusă o procedură care a ridicat foarte multe semne de întrebare raportorilor. S-a comentat mult în spațiul public în legătură cu una dintre recomandări, care viza posibilitatea procurorului ierarhic superior de a invalida soluția procurorului de caz pe motiv de netemeinicie. Este posibil ca abordarea din raport în această privință să fi fost determinată de traducerea în limba engleză a proiectului de lege, pentru că în prezent, există texte în Codul de procedură penală care prevăd clar că procurorul ierarhic superior verifică actele procurorului și sub aspectul temeiniciei. Recomandările Comisiei de la Veneția, mai ales cele care conțin referiri critice, urmează să fie analizate în perioada ce vine și am convingerea că decidenții vor lua hotărârile corecte și că vom avea o reglementare care să satisfacă cât mai mult posibil, atât interesele magistraturii, cât și ale societății.