#roMânia O țară rămasă FĂRĂ MUNCITORI. Măsurile DISPERATE ale angajatorilor: Un asociat a mers ÎN VIETNAM și a testat 100 de sudori

Burse și cazare pentru elevi. Cum își „sponsorizează”patronii viitori subalterni

Patronul unei firme de construcții din Alba Iulia, care s-a confruntat cu lipsa forței de muncă, a înființat din propriile fonduri un centru de formare profesională, în care se specializează fierari, dulgheri, zidari, finisori, electricieni, instalatori sau sudori. Și nu este singurul din țară.

Călin Pădurean, proprietarul Centrului de formare profesională Dialuk, și-a luat și măsuri de siguranță: școlarizarea este gratuită în cazul în care cei înscriși sunt de acord să muncească 36 de luni la firma sa ori la alte firme partenere.

„Ideea de a înființa Centrul de Formare Profesională Dialuk mi-a venit încă din anul 2013, din cauza lipsei forței de muncă pe anumite meserii. Atunci m-am gândit să dezvolt un proiect în care să fac acea școală care cuprinde șapte meserii: fierar, dulgher, zidar, finisor, electrician, instalator și sudor. În 7 decembrie 2016, am deschis Centrul de Formare Profesională Dialuk. Legislația prevedea, anterior, că trebuie să ai minim 14 persoane și maximum 28 pentru a porni un curs, iar din această cauză, până acum nu am putut califica. Nu de mult timp s-a schimbat legislația și pot începe cursul cu un om pentru o calificare, ceea ce ne bucură foarte mult”, a spus Călin Pădurean.

Omul pune că a luat la pas județele pentru a găsi forță de muncă.

„Am ajuns, din cauza lipsei forței de muncă din județ, să aducem oameni din Baia Mare. Am mers în comunități și le-am explicat oamenilor ce înseamnă un ajutor social și ce înseamnă să fii angajat și să primești bani de două ori pe lună, adică avans și restul din salariu. Cu ajutorul social, oamenii nu se descurcă, iar cei pe care i-am adus au înțeles acest lucru. O echipă de muncitori urmează să vină din Piatra Neamț„, a afirmat Pădurean.

În Cluj, Carmangeria Moldovan oferă burse lunare în valoare de 200 de lei pentru elevii unui colegiu, doar să se pregătească în meseria de măcelar.

Directorul general al Carmangeriei Moldovan, Cosmin Moldovan spune că motivul pentru care a recurs la acordarea de burse este faptul că, din cauza exodului masiv al românilor în străinătate, nu a mai găsit specialiști în domeniul carmangeriei.

„A fost o ruptură după 1989, între ce se cerea ca forță de muncă pe piață și ce oferea școala, nu a mai pus nimeni bază pe meserie, toți voiau să facă studii superioare. Eu le-am explicat tinerilor că o meserie te ajută oricând și nu te oprește nimeni să studiezi mai departe, pentru că dacă ai urmat o școală profesională ai mai multe avantaje. Mai avem un nucleu de oameni buni la firmă, dar suntem cam ultimele generații de specialiști și nu știu cine vine din urmă. EXODUL FORȚEI DE MUNCĂ a creat probleme și dezechilibre foarte mari pe piața muncii. Am mai vorbit cu unii și cu alții și mulți se plâng că nu au personal cu care să lucreze. Este mare păcat ce se întâmplă deoarece avem o țară cu un mare potențial care nu este exploatat, ar trebui diverse soluții de sprijinire a tinerilor”, a subliniat Cosmin Moldovan.

Bursa oferită de compania pe care o conduce elevilor este de 200 de lei, la care se adaugă alte 200 de lei acordate de stat, plus transport și masă.

„Vom continua în fiecare an acordarea de burse, pentru că altă soluție nu avem”, a precizat directorul general al Carmangeriei Moldovan care are între 300 și 400 de angajați.

Chiar și cu burse sau cursuri asigurate de angajatori, tineri interesați de o meserie sunt tot mai greu de găsit.

Prima clasă în sistem dual, înființată anul acesta în Ploiesti și susținută de Adient Trim Ploiești, la Liceul Tehnologic „Anghel Saligny”, riscă să nu fie funcțională, deoarece nu sunt tineri interesați.Elevii care se vor înscrie în această clasă vor primi burse lunare în valoare de 400 lei și vor avea garanția unui loc de muncă,după absolvire. Cu toate acestea, doar 3 persoane și-au manifestat până acum interesul.

„Clasa, ca să se poată realiza, trebuie să fie minimum 20 de elevi. Noi sperăm. Sunt puțini până acum, 3. Și pentru noi e un rezultat neplăcut. Anul acesta am avut o mulțime de acțiuni pentru a face cunoscut acest sistem dual”, a declarat inspectorul scolar Ion Ionescu.

Clasa din sistemul dual este dedicată industriei textile și pielărie.

„Știm că „a lua de-a gata” nu este îndeajuns și fiecare companie poate să contribuie cu succes la dezvoltarea comunității în mijlocul căreia se află. De aceea, ne-am dorit să ne implicăm în formarea viitoarelor generații de profesioniști prin înființarea unei clase de învățământ dual, în cadrul Liceului Tehnologic Anghel Saligny. Proiectul va fi lansat în anul școlar 2018 – 2019, clasa urmând să aibă 30 de elevi”, arată reprezentanții companiei.

O companie din Timișoara, care ducea lipsă de forță de muncă, în special de meseriași, a reușit să angajeze, în ultimii șase ani, peste 150 de persoane, care au fost pregătite în mai multe clase profesionale realizate cu sprijinul societății.

Clasele profesionale în sistem dual, după model german, funcționează în cadrul Colegiului Tehnic Energetic „Regele Ferdinand I” din Timișoara. Acestea sunt susținute financiar de către compania Continental, unul dintre cei mai mari producători de componente auto din lume. Astfel, pe lângă bursa de 200 de lei primită din partea statului, elevii de la învățământul profesional mai primesc 200 de lei din partea firmei și beneficiază de cazare și masă gratuite. De asemenea, elevii fac practică în cadrul companiei, iar la finalul celor trei ani de studiu, au prioritate la angajare.

„Pentru anul școlar următor am cerut patru clase profesionale, pentru că am avea nevoie de meseriași, dar nu cred că se vor forma. Noi facem promovare la clasele a VIII-a din școlile din județ, stăm de vorbă și cu părinții, și cu copiii, le explicăm părinților că naveta nu e o opțiune pentru un copil de 14 ani, le spunem că se poate și altfel, că pot sta gratuit în internat, că au masa gratuită la cantină. Încă imaginea școlii profesionale în capul părintelui este cea care a fost în anii ”70: «Acolo merg doar proștii, acolo este multă muncă și oboseală pentru copil». Plus că este acea gândire cum că copilul meu trebuie să facă facultate. Tot încercăm să le explicăm părinților că cei care sunt absolvenți ai claselor profesionale pe care noi le sprijinim și lucrează deja în firme au salarii bune, din care se întrețin, din care pot întreține o familie. Nu-i ține nimeni legați, ei pot să meargă la școală în continuare și să termine liceul, să dea BAC-ul”, a declarat Alina Bratu.

Luminița Filip, directorul Colegiului Tehnic Energetic „Regele Ferdinand I” din Timișoara spune că, în total, unitatea de învățământ are încheiate aproape zece parteneriate cu firme din județul Timiș care duc lipsă de forță de muncă și nu găsesc meseriași.

Printre absolvenții clasei profesionale după model german se numără Alexandru Mercia, care a terminat în acest an cursurile la Colegiul „Ferdinand” din Timișoara, iar în prezent lucrează ca electrician în cadrul companiei Continental, la fabrica de anvelope.

„Am vrut să am o slujbă când termin. Am vrut să lucrez după ce termin școala, de asta am ales școala profesională. Îmi place în fabrică. E ușor ce am făcut până acum. Am învățat la școală, iar aici am văzut și am făcut, efectiv, ce trebuie ca să repar o piesă sau alta. E mai fain să faci practic tot ce ai văzut în cărți. Avantajul, aici, este că sunt mai mulți colegi cu experiență care te ajută, îți spun cum să procedezi, îți arată. Așa înveți foarte repede”, a precizat Alexandru Mercia.

Litoralul românesc nu mai are ospătari, iar în Ardeal, sudorii sunt din Vietnam

Pe litoralul românesc regăsim aceeași problemă: lipsa angajaților. Unii cataloghează criza drept cea mai mare din ultimii 30 de ani, fiind vorba despre sute de locuri de muncă libere. Litoralul nu mai are ospătari, bucătari și cameriste, după ce majoritatea celor care au lucrat anii trecuți în hoteluri, restaurante, terase sau baruri au plecat la muncă în străinătate. „Ar mai fi nevoie de câteva mii de cameriste, ospătari, ajutoare de ospătari, bucătari și lucrători în bucătărie,” apreciază agenții economici.

„Problema cu angajații români este că au plecat masiv să lucreze în alte țări, iar mulți dintre cei care au rămas se pare că nu prea vor să lucreze. Și nu este numai o problemă din turism, se întâmplă în toată țara, în toate domeniile”, spune președintele Federației Asociațiilor de Promovare Turistică (FAPT) din România, Corina Martin.

De asemenea, un alt motiv pentru care românii pleacă să lucreze în același domeniu, dar în altă țară este și pentru că acolo contractele se încheie pe o durată de timp mai mare decât în țara noastră, sezonul estival fiind mai lung. „Românii sunt legați de anul școlar. Asta ne creează o mare problemă: dacă tu ai numai peste 90 la sută turiști români și ei sunt dependenți de anul școlar – examene etc, este clar că piața română a făcut să se îngusteze sezonul. Iar de aici rezultă venituri mai mici și, automat, și salarii mai mici. Aici este și greșeala statului și nici nu face nimic să remedieze situația. (…) Este normal ca angajații români să-și dorească un contract cu carte de muncăde șase luni în loc de trei sau patru, pentru ca astfel pot beneficia mai ușor de șomaj în lunile din extrasezon”, explică Martin.

Criza forței de muncă de pe piața românească i-a determinat pe agenții economici de pe litoral să se orienteze către angajați din afara țării. Ei spun că, așa cum pleacă românii să muncească afară, ar trebui ca legea să le permită să angajeze străini. „Este o gravă criză, din acest punct de vedere. Și nu înțeleg de ce la Ministerul Muncii nu se adoptă o măsură extrem de simplă, de a ridica acele restricții privind importul de forță de muncă. Dacă noi vrem să aducem, de exemplu, forță de muncă din Republica Moldova, ceea ce se încearcă acum pe litoralul românesc, problema este că, în această situație, legea de acum obligă patronul să-i dea angajatului străin un salariu minim de 500 de euro. Asta creează o inegalitate. Pe de o parte, de ce se bagă statul să mă oblige să-i ofer un astfel de salariu? Poate el nu muncește de 500 de euro! Iar apoi, asta înseamnă că trebuie ca și salariile angajaților români să fie echivalate sau chiar mai mari. Iar aici apare o altă problemă, aceea că patronul respectiv poate nu își permite să achite 500 de euro sau peste pentru fiecare angajat. Pur și simplu, business-ul lui nu produce salarii de 500 de euro… Dacă s-ar ridica aceste restricții pentru angajații din străinătate, această problemă a lipsei angajaților din turism, și nu numai, ar fi cel puțin parțial rezolvată„.

Și tot la „importul” forței de muncă a apelat și o firmă din Cluj.

Compania Gormet din Cluj-Napoca, specializată în confecții metalice, a fost nevoită să aducă 46 de sudori și lăcătuși mecanici din Vietnam, pentru că nu a mai găsit muncitori calificați pe piața forței de muncă din România, decizie care a salvat afacerea.

„Suntem o firmă de confecții metalice care a fost înființată în 2006, moment în care avea 10 angajați. În timp am reușit să ajungem la 300 de persoane. Lucrăm cu specialiști sudori, nu se poate astfel, avem un sistem de calitate foarte bine pus la punct, cred că suntem cea mai bună firmă de sudură industrială din Europa de Est. În ultima perioadă ne-am confruntat cu lipsa de forță de muncă calificată pe piața românească. Este o problemă majoră, nu numai la Cluj, ci la nivel național. Am pus anunțuri, dar nu veneau oameni, majoritatea au plecat să lucreze în Vestul Europei. Dacă această situație va continua, în câțiva ani nu vom mai avea deloc specialiști, nu mai vine nimic din urmă. Cum avem cerințe de calitate de nivel înalt, exigențele fiind foarte mari, cum nu găseam oameni, am fost nevoiți să aducem din Vietnam 46 de muncitori – sudori și lăcătuși mecanici – iar în luna august vom mai aduce alți 52, tot din această țară. Ne pregătim să aducem și anul viitor”, a spus directorul general al Gormet, Imre Jozsef.

Acesta a menționat că a fost contactat în vara anului trecut de o firmă din București cu oferta de a angaja muncitori din Vietnam, dar costurile percepute erau foarte mari, astfel că cei din conducere au deci să meargă pe cont propriu pentru a găsi muncitori și a-i aduce în Cluj-Napoca.

„Vietnamul exportă forță de muncă, am contactat o firmă de recrutare din această țară, unul dintre asociați, care este specialist în sudură, a fost acolo și a testat aproximativ 100 de sudori dintre care a selectat 50. Firma respectivă ne-a ajutat cu actele, cu vizele, am fost la ministerele din România, la Imigrări, care ne-au ajutat, astfel că la începutul anului 2018, muncitorii din Vietnam au ajuns la Cluj-Napoca. Am amenajat spații de locuit pentru vietnamezi în incinta firmei, cu dormitoare, băi, bucătărie comună, au televizoare, acces la internet, frigidere, apă caldă, curent, pentru care nu trebuie să plătească nimic. În plus, în fiecare săptămână le cumpărăm mâncare, alimente de bază și ei își gătesc. Noi am suportat costurile pentru vize, transportul cu avionul, asigură medicale, contractul de muncă fiind pe o perioadă de doi ani, iar final, cine vrea, poate să îl prelungească. Deja mulți se gândesc să o facă”, a mai spus directorul general al Gormet.

Acesta a explicat că firma pe care o conduce are potențial de creștere a activității, are comenzi pe trei-patru ani de acum înainte, care nu ar fi putut onorate fără angajarea de muncitori din Vietnam.

„Am făcut bine că am luat această decizie, pentru că am fi avut probleme serioase, chiar puteam închide firma dacă nu puteam aduce muncitori din străinătate. Putem spune că vietnamezii au salvat, într-un fel, afacerea. Nu m-am gândit niciodată că vom recurse la aducerea forței de muncă de la Est de România, mai ales din Asia. Vietnamezii s-au acomodat foarte bine, ies împreună cu colegii români la fotbal, la ping-pong, la un grătar, au fost invitați acasă la români, socializează, au fost la Grădina Botanică. Suntem mulțumiți de ei, sunt sudori de meserie, calificați, cu mult bun simț”, a precizat Imre Jozsef.

Vârsta medie a muncitorilor vietnamezi este de 30 de ani, dar sunt și doi care au 19 ani, majoritatea având familii, soție, copii, cu care țin legătura pe internet. Salariul le intră pe două carduri, unul fiind trimis acasă, plata fiind efectuată în lei, după cursul dolarului.

Ștefan Săcășan, supervizor producție, specialist în sudură internațional și european, responsabil cu muncitorii vietnamezi, recunoaște că aceștia i-au făcut o surpriză plăcută. „Au experiență de lucru, s-au acomodat extraordinar de ușor, copiază repede și bine lucrurile de pe plan profesional de la muncitorii români, au deprinderi de meseriași, în câteva luni, unii au ajuns la nivelul celor mai buni sudori români din fabrică. Ori de câte ori am avut o urgență și era nevoie de stat la ore suplimentare, niciodată nu au refuzat, au fost disponibili”, a subliniat Săcășan.

Comunicarea cu muncitorii străini reprezintă, încă, o mică barieră lingvistică, aceasta fiind făcută prin intermediul unui șef de echipă vietnamez care vorbește engleză și care traduce apoi în vietnameză, apoi cu ajutorul unei aplicații de traducere de pe telefoanele mobile, dar și prin limbajul clasic al semnelor sau cu ajutorul desenelor, a schițelor tehnice.

Le Sy Cuong, lăcătuș, în vârstă de 19 ani, este unul dintre cei mai tineri muncitori vietnamezi și a venit să muncească în România pentru a trimite bani familiei acasă. „M-am acomodat, toată lumea este prietenoasă. Îmi place foarte mult aici în România și după finalizatrea contractului poate voi rămâne”, a spus acesta.

Ngo Van Cuong are 52 de ani și a lăsat în Vietnam o soție și două fete, una la facultate și cealaltă la liceu, pe care le susține financiar de la distanță, trimițându-le banii câștigați în România. „Îmi place aici, aș vrea să îmi prelungesc contractul, atât timp cât câștig bani”, a menționat acesta.

Gormet este afacerea unei familii din Germania, înființată în 2006 la Cluj-Napoca. Majoritatea producției este destinată exportului în Germania, SUA sau Rusia, aici fiind confecționate diverse piese pentru industria minieră și energetică.

Salariile mai mari ar putea stopa exodul

Veaceslav Șaramet, secretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, spune că exodul românilor se poate combate prin creșterea salariilor, dând exemplul medicilor care au renunțat să plece după majorările din luna martie.

„Lipsa forței de muncă în România este foarte mare, este un fenomen acut în prezent. Este un fenomen care trebuie combătut în primul rând prin creșterea salariului din România, ceea ce s-a și întâmplat în ultima perioadă, măsuri care trebuie să vină de la mai multe instituții. Statisticile aceastea sunt foarte complicate. Cantitativ suntem mulți, dar procentual nu suntem atât de mulți, pentru că și populația României este mare. De exemplu, la nivel procentual, Republica Moldova este peste România. Este un mare păcat faptul că atâția români sunt plecați, însă trebuie să vedem și partea pozitivă, rata de contribuția acestor români prin banii trimiși acasă. (…) Un factor important este creșterea salariilor sau a subvențiilor pentru încadrarea în muncă. Ca să vă dau un exemplu, după ce medicii au primit măriri substanțiale de salarii la începutul acestui an, efectul de migrație în rândul medicilor a scăzut cu 40%, într-o singură lună, potrivit Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății”, spune Veaceslav Șaramet.

Rata totală de fertilitate în România a scăzut sub pragul critic de 2,1 (sub care începe scăderea populației) ajungând la un minim istoric de 1,428, la care vorbim de un DECLIN DEMOGRAFIC în care populația se reduce cu cinci români în fiecare oră. Datele apar într-un proiect depus la Parlament prin care se încurajează nașterile noi, iar mamele să poată ieși la pensie mai devreme.

Așadar, un document oficial care arată un viitor sumbru. „Dacă se menține același ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piața muncii, care va rămâne fără salariați, cât și bugetele de sănătate și de pensii, care vor avea nevoie de sprijn tot mai mare de la bugetul de stat”.