SINGURA țară europeană care nu a construit NICI UN METRU de autostradă ÎN 10 ANI. Cum a ajuns (din nou) România CODAȘA Europei

Potrivit statisticilor europene, comparativ cu 1990, România se află pe ultimele locuri la realizarea marilor proiecte de infrastructură. Astfel, dacă în 1990, România avea 113 kilometri de autostradă, timp de 10 ani lucrurile au rămas blocate și am devenit SINGURA ȚARĂ EUROPEANĂ care timp de un deceniu a bătut pasul pe loc.

În timp ce noi stăteam degeaba, vecinii construiau zeci de kilometri de autostradă, care mai târziu s-au tradus în investiții de miliarde de euro.

Ungaria, de exemplu, a construit în perioada 1990-2000, peste 180 de kilometri de autostradă, iar Bulgaria a reușit să finalizeze 46 de kilometri. Portugalia este deja un subiect de manual, în perioada 1990-2000 finalizând peste 1.100 kilometri de autostradă.

Situația nu s-au redresat nici în anii care au urmat, promisiunile de proiecte rămânând blocate în sertarele ministrilor care s-au perindat pe la Transporturi. Astfel la finalul anului 2015, România avea 747 kilometri de autostradă, nivel similar cu cel din prezent, având una dintre cele mai slabe performanțe la nivel european în ceea ce privește dezvoltarea acestei infrastructuri strategice. În acest timp, Portugalia a ajuns la peste 3.000 de kilometri de autostradă, Croația – la 1.310 kilometri, iar Ungaria s-a apropiat de 1.900 de kilometri.

„Pentru a face față transporturilor, noi optimizăm în permanență soluțiile alese, feroviar, camion sau naval. Încurajăm dezvoltarea infrastructurii nu pentru noi, ci pentru economia țării”, a declarat recent Antoine Doucerain, directorul general al Au­to­mobile Dacia și șeful Grupului Renault în România. Deși Dacia este unul dintre cei mai stabili investitori pe plan local, lipsa infrastructurii se vede în incapa­citatea de a atrage pe plan local inves­tiții noi de proporții.

Recent, BMW Group, unul dintre cei mai mari constructori de auto­mobile premium din lume, a anunțat că va construi o uzină nouă de automobile în Ungaria, în apropierea orașului Debrecen. Investiția va fi de 1 miliard de euro și va crea peste 1.000 de locuri de muncă, iar in­frastructura a contat în această decizie.

Dar România nu este codașă doar la infrastructura rutieră. Harta trenurilor de mare viteză se oprește în estul Europei. Dacă în Vest trenurile „zboară” cu mai bine de 250 de kilometri pe oră, în România abia se târâie de cinci ori mai lent. Cele de călători. Trenurile de marfă merg cu 20 de kilometri la oră.

Situația căilor ferate din România este dezastruoasă, statisticile arătând că în acest moment, România are același număr de kilometri ca acum 100 de ani, adică aproximativ 11.000 de kilometri.

Citește mai multe detalii în Ziarul financiar…