Până la Summitul din România mai rămâne multă treabă de făcut!
„Până la Summitul din România mai rămâne multă treabă de făcut”, a subliniat Junker. Acest summit este important, deoarece are loc la șase săptămâni după Brexit și cu două săptămâni înainte de alegerile europene.
„La Sibiu, trebuie să îi convingem pe cetățenii noștri că împărțim aceleași valori, deoarece poporul vrea opinii clare, nu „jumătăți de măsură”, a punctat președintele CE.
De asemenea, până la summitul de la Sibiu, acordul de parteneriat dintre UE și Japonia trebuie încheiat din motive economice și geopolitice.
Tot înainte de Sibiu, președintele CE susține că UE trebuie să facă progrese în consolidarea politicii externe a Uniunii, care să aibă „un glas unic privind politica externă”. De exemplu, la Geneva, la ONU, în privința drepturile omului, CE trebuie să poată susțină pe o singură voce că este împotriva a ceea ce se întâmplă în China, nu să fie obligată la altă opinie, pentru că se opune un stat membru.
Statul de drept, o îngrijorare
Juncker s-a declarat foarte îngrijorat de evoluțiile din unele state membre în ceea ce privește statul de drept, adăugând că sancțiunile incluse în Aricolul 7 din Carta UE ar trebui impuse în cazul în care statul de drept este amenințat.
Juncker a mai afirmat în discursul privind Starea Uniunii că „trebuie să fie respectate hotărârile Curții de Justiție și puse în aplicare. Acest lucru este vital. Uniunea Europeană este o comunitate de drept. Respectarea statului de drept și respectarea deciziilor Curții nu sunt opționale„.
„Articolul 7 trebuie aplicat ori de câte ori statul de drept este amenințat”, a declarat Juncker, salutând acțiunile în acest sens ale lui prim vicepreședintelui Frans Timmermans, despre care a afirmat că face o treabă remarcabilă privind apărarea statului de drept.
Juncker a subliniat și necesitatea unei prese libere și apărării jurnaliștilor.
„Discuțiile aprinse între guverne și instituții devin din ce în ce mai comune. Tonul nu este numai îngrijorător, când vine vorba de discursul politic. (…) Unii încearcă să blocheze cu totul dezbaterea vizând mass-media și jurnaliștii (…) Prea mulți jurnaliști sunt atacați, intimidați și uciși”, a declarat șeful Comisiei Europene.
„Europa trebuie să fie mereu un loc unde libertatea presei este posibilă”, a declarat Juncker.”Trebuie să facem mai mult pentru a ne proteja democrația noastră și agenții acesteia – jurnaliștii noștri.”
Rolul monedei Euro
„Până anul viitor, trebuie să stabilim care este rolul monedei euro, care împlinește 20 de ani. Există multe propuneri, însă sunt necesare mai multe pentru a face moneda euro mai puternică”, a afirmat Junker.
Înainte de sfârșitul acestui an, Comisia va prezenta inițiative pentru consolidarea rolului internațional al monedei euro.
„Euro trebuie să devină fața și instrumentul unei Europe noi și mai suverane. Pentru aceasta, trebuie mai întâi să ne punem în ordine propria casă, prin consolidarea Uniunii Economice și Monetare, așa cum am început deja să facem. Fără aceasta, nu vom avea mijloacele necesare pentru consolidarea rolului internațional al monedei euro. Trebuie să ne finalizăm Uniunea Economică și Monetară, pentru a face Europa și moneda euro mai puternice”, a precizat Junker.
Euro a devenit a doua cea mai puternică monedă din lume după dolar. 60 de țări și-au legat moneda de euro.
„Trebuie să facem mai multe pentru ca singura noastră monedă să joace un rol mai important pe scena internațională”, a mai spus Junker. „Este absurd că UE își achită 80% din factura de energie, care este în valoare de peste 300 de miliarde de euro de euro, în dolari, în condițiile în care doar aproximativ 2% din energie este importată din Statele Unite. Este absurd că firmele din UE cumpără avioanele în dolari în loc de euro”, a punctat Junker.
Ce va fi după BREXIT?
„Cerem Guvernului britanic să înțeleagă că nu poate avea aceleași drepturi precum un stat membru, că nu mai poate face parte din piața unică, din anumite părți din piața unică, mai ales”, a subliniat Junker.
Negocierile pentru Brexit sunt conduse extraordinar din partea UE de Michel Barnier, susține președintele CE. „Deplângem Brexitul, dar acceptăm decizia cetățenilor britanici,” a precizat Juncker. „CE și Parlamentul European vor da dovadă deloialitate față de Irlanda. Iată de ce vrem să găm o solutie creativă pentru granița cu Irlanda de Nord.”
„După 29 martie 2019, Marea Britanie nu va fi o țara terță oarecare pentru noi, ci un vecin foarte apropiat de noi. Lunile trecute, când am avut nevoie de unitate, Marea Britanie a fost alături de noi”, a subliniat Junker. „Iată de ce salut propunerea Theresei May de un parteneriat pentru viitor.”
Junker atrage atenția că UE trebuie să se asigură că relațiile cu Marea Britanie vor fi stabile.
De asemenea, președintele CE afirmă că Europa are nevoie de imigranți calificați și de rute legale de migrație în UE. Se dorește menținerea zonei Schengen, Juncker afirmând că este împotriva frontierelor interne și pentru eliminarea acestora acolo unde încă mai există.
Oficialul CE s-a referit la faptul că în UE au fost create peste 12 milioane de locuri de muncă, din 2014, când a devenit el președinte, până în prezent.
Investițiile generate de Planul Junker sunt de aproape 350 de miliarde de dolari publice și private, fiind estimate să se apropie de 400 de miliarde de euro.
Acorduri financiare cu 70 de țări
Junker a menționat că UE are acorduri comerciale cu alte 70 de țări, reprezentând 70% din PIB-ul mondial. Președintele CE a susținut că această prezență ajută UE să exporte normele legate de bunele practici ale drepturi europene.
De asemenea, UE este a cincea economie globală, „gata să-și apere valorile”, a subliniat oficialul UE. „Am apărat Europa ca un continent deschis, dar nu naiv”, a subliniat Junker.În plus, acesta a susținut că întotdeauna a apărat Grecia, care și-a revenit din criza prin care a trecut.
Pericolul naționalismului exagerat
Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, afirmă că europenii ar trebui să respingă naționalismul exagerat care proiectează ură și distruge totul în cale.
Liderul european îndeamnă la adoptarea unui tip de patriotism care nu este bazat pe respingerea altor și care există pentru a ne susține unii pe alții.”Uniți suntem mai puternici este esența Uniunii Europene”, susține oficialul european în discursul anual despre Starea Uniunii. „Europa trebuie să rămână un continent tolerant (…) să rămână multilaterală pentru că planeta aparține tuturor și nu doar câtorva.”