Pesta porcină NU E SINGURA epidemie care amenință gospodăriile. Cum pot fi prevenite BOLILE care golesc buzunarele fermierilor

Pesta porcină africană pare să fie de departe boala momentului, nu doar în România, ci și în Uniunea Europeană. Vom vedea însă, că lista pericolelor pentru animale sau plante este mai lungă, pesta porcină fiind doar cea mai vizibilă.

Una dintre bolile verii la plante a fost Tuta Absolutăsau Molia minieră a tomatelor, cum îi spun legumicultorii – o molie nocturnă care atacă în principal tomatele, dar se poate răspândi și la cartofi, vinete, ardei, sau fasole, arată un ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor și dăunătorilor la tomate cultivate în spații protejate (sere, solarii, tuneluri), publicat de Ministerul Agriculturii.

Primele semnale privind acest tip de insectă au apărut în 2010 la Satu Mare și ușor-ușor acesta s-a extins în întreaga țară, fiind adus probabil cu produsele importate.

Potrivit aceluiași ghid, la tomate „au fost înregistrate pierderi de recoltă între 50% și 100%, combaterea chimică este dificilă din cauza capacității larvelor de a se hrăni în interiorul frunzelor și potențialul biotic ridicat, iar adulții sunt nocturni, deci greu de detectat în timpul zilei”.

Autoritățile recomandă următoarele măsuri:

• strângerea și distrugerea prin ardere a resturilor culturilor anterioare infestate;
• eliminarea și distrugerea imediată a plantelor, dacă se observă un atac izolat;
• eliminarea buruienilor care ar putea fi gazde pentru molia minieră, atât din cultur; cât și din zona apropiată;
• monitorizarea atentă a spațiilor de producere a răsadurilor, cu ajutorul capcanelor feromonale;
• utilizarea plaselor anti-insecte și utilizarea ușilor duble la intrarea in spațiile protejate;
• respectarea asolamentului și evitarea monoculturii, precum și cultivarea speciilor din aceeași familie mai mulți ani la rând;
• în culturile protejate, se efectuează dezinfecția solului și a structurii.

În momentul desființării unei culturi infestate este foarte important ca resturile vegetale să fie distruse prin ardere, deoarece populația de Tuta prezentă pe acestea va migra spre o altă cultură. Insecta este foarte perseverentă și caută orice metodă de a pătrunde în spațiile protejate cultivate cu tomate.

La nivel național, trei județe din sud au anunțat că au fost atacate de tută: Buzău, Galați și Ialomița.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat într-o conferință de presă de la sfârșitul lunii august că „Tuta absolută a fost, este și va fi. Este o boală care se poate ține sub control, nu ne mai ferim acum și de Tuta absoluta și le luăm pe toate la rând, în așa fel încât să creăm o imagine că aici în România este cuibar de boli. Eu aș vrea să vă spun un lucru foarte clar și se poate documenta istoricește: România nu a dat boli nimănui de-a lungul istoriei, din nefericire doar a primit”.

O altă boală a plantelor provocate de bacterii sunt virozele care se manifestă prin nanismul sau piticirea (micșorarea iÌ‚nălțimii plantelor). Frecvent iÌ‚ntaÌ‚lnit la Pepino mosaic virus, Tomato mosaic virus care la rândul lui se manifestă atât pe frunze prin zone de culoare verde-gălbuie, difuze care alternează cu zone de culoare verde (Tomato mosaic virus); iÌ‚ntre nervuri pete mici, clorotice dispersate pe toată suprafața limbului (Tomato mosaic virus); pete de culoare verde-iÌ‚nchis și ,,bășicarea” suprafeței frunzelor la Pepino mosaic virus – cât și pe fructe – în zone mai deschise la culoare pe fructele iÌ‚n curs de coacere (Pepino mosaic virus).

De asemenea pătările inelare se manifestă:

• pe frunze – pete inelare clorotice, de culoare negricioasă (Tomato black ring virus); inele și linii sinuoase necrotice (Tomato ringspot virus);
• pete sau leziuni clorotice sau necrotice situate iÌ‚n jurul punctului unde a avut loc inocularea virusului prin iÌ‚nțepăturile tripşilor vector (Tomato spotted wilt virus);
• pete brune sau de culoarea bronzului iÌ‚n stadiu mai avansat al bolii pe partea inferioară a frunzelor (Tomato spotted wilt virus).

Pe fructe apar pete, arcuri sau formațiuni inelare de culoare maro-verzuie, mai deschise la culoare decît restul suprafeței, la fructele în curs de maturare (Tomato spotted wilt virus); desene inelare superficiale, concentrice de culoare gri sau brună (Tomato ringspot virus); pete brune pe fructele verzi și desene inelare divers colorate pe fructele în curs de maturare (Tomato black ring virus).

Necrozele se manifestă în lungul pețiolurilor frunzelor și tulpinii, iar într-un stadiu mai avansat distrug vârful plantei (Tomato black ring virus).

Printre alte boli și bacterii care atacă plantele se mai numără și gărgărița mazării, mana cepei, buha verzei, purecii și păduchii la varză și alte crucifere sau putregaiul răsadurilor.

De asemenea, de boli nu sunt ferite nici animalele. Printre cele mai răspândite boli transfrontaliere se numără pesta porcină africană, pesta micilor rumegătoare sau dermatoza nodulară contagioasă a bovinelor, de care recent, ministrul Agriculturii Petre Daea spunea că s-a declanșat în Serbia.

„România este înconjurată de boli, dar vă rog să nu introducem panică în populație. Pe lângă pesta micilor rumegătoare, în Bulgaria, a mai apărut și dermatoza nodulară, în Serbia. Sunt în discuție toate acestea”, a spus vineri Petre Daea, într-o emisiune TV.

Dermatoza nodulară afectează bovinele de toate vârstele și produce pierderi economice deosebit de ridicate, atât cu activitățile de combatere care sunt costisitoare, cât și prin faptul că atrage după sine restricții severe asupra circulatiei speciilor afectate atât pentru comerțul intracomunitar, cât și pentru exportul de bovine.

Conform Codului Animalelor Terestre al OIE, o țară infectată și care desfășoară activități de eradicare își poate recăpăta statutul de „liberă de boală” după trei ani de la eradicarea ultimului focar, ceea ce reprezintă pierderi economice importante pentru operatorii economici crescători de bovine.

Potrivit Planului de contingență al României și Manualului operațional pentru boala dermatoza nodulară contagioasă (virotică) a bovinelor, publicat de Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) în martie 2017, măsurile de control trebuie axate asupra tuturor speciilor de animale susceptibile, toate animalele pasibile de contact fiind sacrificate la fața locului sau, în circumstanțe excepționale, în cel mai apropiat loc adecvat.

În prezent, boala nu evoluează pe teritoriul României, însă în 2016 au fost luate măsuri de prevenire, în Bulgaria fiind confirmate mai multe cazuri.

Tot în sectorul rumegătoarelor, însă de categorie mică, se regăsește Pesta Micilor Rumegătoare.

Virusul a fost depistat în Bulgaria la data de 23 iunie 2018 și este o boală virală gravă, care nu afectează omul, dar afectează rumegătoarele mici, respectiv ovinele și caprinele, iar boala se transmite în principal prin contact direct.

„Mortalitatea în cazul animalelelor infectate poate ajunge la 70%. Este o boală infectocontagioasă, de natură virotică, întâlnită la capre și oi, cu caracter endemicoepidemic și evoluție supraacută sau acută, caracterizată clinic prin febră, tulburări digestive și respiratorii, iar morfopatologic prin necroze, eroziuni și ulcere la nivelul mucoasei digestive și a căilor respiratorii”, a anunțat ANSVSA.

Molima nu evoluează pe teritoriul României, însă autoritățile sanitar-veterinare au dispus măsuri de prevenire, convocând o întâlnire de lucru a experților pentru Pesta Micilor Rumegătoare, în 29 și 30 august, ca urmare a apariției bolii în Bulgaria și a potențialului risc la care este expusă țara noastră.

ANSVSA a întreprins acțiuni de prevenire a introducerii virusului acesti boli în România: a transmis în teritoriu note de serviciu, care s-au concretizat prin organizarea de întâlniri cu părțile implicate și interesate, care au vizat:
– informarea medicilor veterinari cu atribuții specifice, a operatorilor economici și a tuturor persoanelor implicate în activitatea de comerț cu rumegătoare din Bulgaria sau cu rumegătoare care tranzitează Bulgaria;
– intensificarea acțiunilor de supraveghere pasivă, în special în județele din sudul țării;
– instruirea medicilor veterinari cu privire la recunoașterea semnelor clinice de boală în conformitate cu specificațiile Organizației Mondiale de Sănătate Animală (OIE);
– întărirea controalelor în punctele de trecere la frontieră în ceea ce privește transporturile de rumegătoare din Bulgaria și Turcia, având în vedere că ultimele animalele la care s-a confirmat boala nu prezentau semne clinice, confirmarea făcându-se în baza investigațiilor de laborator.

Cât despre pesta pocină africană, prezentă în România din 31 iulie 2017, ultima raportare oficială arată că virusul s-a răspândit în 207 localități din 12 județe, cumulând un număr total de 898 de focare și 57 de cazuri la mistreți, iar la nivel național au fost sacrificați 232.722 de porci.

De la data confirmării prezenței virusului în țara noastră, boala evoluează în două zone geografice – nord-vest și sud-est.

Pentru a proteja porcii din exploatații de această boală, ANSVSA recomandă:
– nu intrați în adăposturile unde creșteți porcii cu încălțămintea și hainele cu care ați umblat pe stradă; este recomandat chiar ca, pentru dezinfecția la intrarea în adăpost, să puneți o tăviță cu paie îmbibate cu o soluție slabă de sodă caustică;
– creșteți porcii doar în spații îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini de curtea dumneavoastră, cu porci mistreți sau cu alți proprietari de porci domestici;
– nu hrăniți animalele cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc gătită în familie;
– dacă există vânători în familie, care aduc carne de mistreț, sub nicio formă nu dați porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;
– nu scoateți scroafele sau vierii din exploatație în scopul montei cu animale din altă exploatație;
– nu cumpărați purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificați (cu crotalie) și fără certificat sanitar-veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;
– nu folosiți în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreți bolnavi.

Pesta porcină africană nu atacă omul, însă toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de lege.

• strângerea și distrugerea prin ardere a resturilor culturilor anterioare infestate;
• eliminarea și distrugerea imediată a plantelor, dacă se observă un atac izolat;
• eliminarea buruienilor care ar putea fi gazde pentru molia minieră, atât din cultura cât și din zona apropiată;
• monitorizarea atentă a spațiilor de producere a răsadurilor, cu ajutorul capcanelor feromonale;
• utilizarea plaselor anti-insecte și utilizarea ușilor duble la intrarea in spațiile protejate;
• respectarea asolamentului și evitarea monoculturii, precum și cultivarea speciilor din aceeași familie mai mulți ani la rând;
• în culturile protejate, se efectuează dezinfecția solului și a structurii.