Înalta Curte motivează CONDAMNAREA lui Dragnea: A adoptat o conduită nelegală, antisocială și imorală, în dezacord cu rangul demnității deținute

Magistrații instanței supreme au stabilit pe 8 octombrie data primului termen în apelul din Dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare, potrivit portalului Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Dosarul va fi judecat de Completul 1, condus de vicepreședintele ÎCCJ, judecătorul Ilie Iulian Dragomir. Membrii titulari ai completului de judecată sunt judecătorii: Simona Cristina Neniță, Daniel Grădinaru, Florentina Dragomir și Lavinia Valeria Lefterache, iar supleanți sunt judecătorii Maricela Cobzariu, Dan Andrei Enescu, Valentin Horia Șelaru și Silvia Cerbu.

Pe 18 octombrie, magistrații ÎCCJ au publicat motivarea din decizia de condamnare a lui Dragnea.

„Inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, prin instigarea inculpatei Alesu Floarea de a-și încălca atribuțiile de serviciu, în sensul menținerii în funcție a celor două angajate, Botorogeanu Adriana și Stoica Anisa Niculina, cunoscând că acestea nu se prezintă la serviciu și își încalcă atribuțiile de serviciu prevăzute în contractul individual de muncă și fișa postului, nu a făcut decât să adopte o conduită nelegală, antisocială și imorală, în dezacord cu rangul demnității publice deținute, cu gradul de reprezentare și cu încrederea oferită de cetățeni în procesul electoral, fapt care a condus la o atingere a prestigiului funcției exercitate și a bunei desfășurări a relațiilor sociale din cadrul instituțiilor publice”, se arată în motivarea judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție la decizia de condamnare pentru Liviu Dragnea.

Magistrații instanței supreme l-au condamnat, în luna iunie, pe Liviu Dragnea, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare în procesul angajărilor de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, în care e acuzat de instigare la abuz în serviciu. Decizia de condamnare a fost luată de doi dintre cei trei judecători ai completului. Al treilea a votat pentru achitare. Hotărârea nu e definitivă.

Judecătorii susțin că gradul de pericol social al faptelor este evidențiat de „modul în care funcționari din cadrul instituțiilor publice, încălcându-și obligațiile de serviciu, acceptă să săvârșească fapte de natură penală sub diferite pretexte, lăsându-se influențați și intimidați de modul în care un președinte de Consiliu Județean înțelege să-și exercite autoritatea, puterea și influența în scopuri nelegale”.

„Mai presus de orice calificări juridice ale împrejurărilor comiterii faptelor, Înalta Curte, în opinie majoritară, remarcă încălcarea unor principii care guvernează activitatea unui funcționar ce își desfășoară activitatea în cadrul unei instituții publice: integritatea, demnitatea, legalitatea, responsabilitatea, buna- credință, onestitatea, transparența, corectitudinea, credibilitatea, exercitarea onorabilă, corectă și corespunzătoare a funcțiilor publice. Nerespectarea imputabilă a acestor principii atrage consecințe negative în bunul mers al instituției din care funcționarul face parte”, potrivit sursei citate.

Judecătorii susțin, în motivare, că persoanele care dețin funcții de demnitate publică, cum e cazul lui Liviu Dragnea, dar și cele cu funcții de conducere în instituții publice „au obligația de a-și îndeplini îndatoririle ce le revin în exercitarea funcțiilor, atribuțiilor sau însărcinărilor încredințate, cu respectarea strictă a legilor și a normelor de conduită profesională, să asigure ocrotirea și realizarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor fără să se folosească de funcțiile, atribuțiile și însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

„Or, dacă cele două inculpate nu ar fi beneficiat de protecția inculpatului Dragnea Nicolae Liviu, ci doar de a inculpatei Alesu Floarea, cum s-a susținut de apărarea acestuia, comportamentul angajaților ar fi fost diferit. Nu ar fi îndrăznit să i se adreseze acesteia cu sesizări, reproșuri, privind neprezentarea celor două angajate în cadrul Direcției. De asemenea, relevantă este și atitudinea inculpatei Alesu Floarea, pasivă, de resemnare și neputință, atunci când angajații din subordine o abordează cu subiectul prezenței celor două angajate în cadrul Direcției Generale, preferând să-și îndemne subordonații la „tăcere” – „tăcerea e de aur” (declarație martor Paraschiv Mihaela Ramona), „să-și vadă de treabă” (declarație inculpat Balaban Constantin Claudiu), ceea ce demonstrează că hotărârea de a le menține în funcție, în cadrul Direcției, a celor două angajate nu a fost luată din inițiativa inculpatei, ci ca urmare a determinării sale de către inculpatul Dragnea Nicolae Liviu în acest sens, fiind în imposibilitatea de a le sancționa, întrucât risca, la rândul său, să fie sancționată disciplinar”, mai arată Înalta Curte de Casație și Justiție, în motivare.

Magistrații arată, referitor la activitatea desfășurată de Liviu Dragnea la Consiliul Județean Teleorman, respectiv felul în care acesta a acționat în „relația instituțională” cu fosta șefă a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, Floarea Alesu, este „expresia elocventă a modului în care puterea, influența și autoritatea conferite de funcțiile deținute, sunt folosite, în mod intenționat, în acțiuni cu un scop eminamente nelegal”.

„Deși apărarea inculpatului Dragnea Nicolae Liviu a încercat să acrediteze ideea că cele două angajate ar fi fost „protejatele” altor persoane – ale prefectului, ale primarului din Alexandria – după cum au afirmat unii martori audiați în faza de cercetare judecătorească, nu se explică de ce inculpata Alesu Floarea, directorul general al D.G.A.S.P.C Teleorman și în subordinea căreia se aflau cele două angajate, a ales să se adreseze președintelui Consiliului Județean și să nu ceară explicații acelor persoane despre care se susține că le-ar fi protejat pe cele două, iar Stoica Anisa Niculina l-a indicat pe inculpatul Dragnea Nicolae Liviu ca fiind cel care a rezolvat situația angajării sale”, arată Înalta Curte de Casație și Justiție.

Fosta șefă a DGASPC Teleorman, Floarea Alesu, a fost condamnată, în același dosar, la 3 ani și 7 luni de închisoare cu executare în timp ce fostul director executiv al Direcției, Rodica Milos, a fost condamnată tot la 3 ani de închisoare, dar cu suspendare. În aceeași cauză, fostul director executiv adjunct DGASPC Teleorman, Olguța Șefu, a fost condamnată la trei ani închisoare cu suspendare, iar Ionel Marineci, fost șef serviciu în cadrul Direcției Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Valentina Marica a fost condamnată la 3 ani cu suspendare, Claudiu Balaban a fost condamnat tot la 3 ani de închisoare cu ani suspendare. Nicușor Gheorghe a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Adriana Botorogeanu a fost condamnată și ea la o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare, în timp ce Anisa Niculina Stoica a fost condamnată la un de închisoare cu suspendare.