Prima pagină » Știri » CUTREMUR de 7,5 pe RICHTER. Mai multe echipaje de salvare se îndreaptă spre București. ARAFAT: Centrul Capitalei, cel mai AFECTAT

CUTREMUR de 7,5 pe RICHTER. Mai multe echipaje de salvare se îndreaptă spre București. ARAFAT: Centrul Capitalei, cel mai AFECTAT

Din fericire, vorbim despre un EXERCIȚIU. Simularea națională de răspuns la cutremur cu magnitudine de 7,5 pe Richter a arătat, în primele două ore, că zona centrală a Capitalei, cu multe clădiri cu risc seismic I construite înainte de 1940, este cea mai afectată. Exercițiul în caz de seism durează cinci zile. Ultimul seism catastrofal în România a avut loc în martie 1977.

Potrivit scenariului, un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter a avut loc la o adâncime de 140 de kilometri, cu epicentru în localitatea Nereju din zona seismică Vrancea. Durata cutremurului a fost de 57 de secunde. Unda seismică a avut ca axă de deplasare direcția Sud-Vest și Nord-Est, afectând cel mai mult Capitala.

„De la momentul în care a fost declanșat acest exercițiu, comunicațiile la nivelul Municipiului București și între București și restul țării au fost întrerupte. Abia acum un sfert de oră au început să se reia comunicațiile, începând cu comunicațiile TETRA și cele interguvernamentale și, recent s-au reluat comunicațiile pe telefonie mobilă”, a declarat șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat.

Autoritățile testează modul de răspuns la cutremur, modalitatea cum reacționează fiecare din județele țării pentru a veni în sprijinul zonelor calamitate și, cel mai important, modul în care reacționează autoritățile din București și cele centrale, într-o astfel de situație.

„Exercițiul urmează să fie observat și monitorizat și urmează să primim și un raport la sfârșit, de către colegii de la Uniunea Europeană, de la Comisia Europeană, colegii de la NATO, și o să avem și colegii din SUA, de la Agenția Federală pentru Management și Situații de Urgență, care urmează să ajungă în România și să participe la monitoizare. Exercițiul are o dimensiune internațională foarte mare, care va începe să se vadă în următoarele zile și va crește treptat. Vor fi participări internaționale în cadrul exercițiului”, a completat Arafat.

La momentul transmiterii știrii, autoritățile studiază impactul și informațiile parvenite de la inspectoratele pentru situații de uregnță, pentru a vedea care este necesitatea României pentru a activa mecanismul european de protecție civilă.

„Ca și prim impact (…) avem centrul municipiului București care este cel mai impactat, cel mai afectat, clădirile care sunt cu risc seismic I construite înainte de 1940. În zona centrală a Capitalei, Universitate-Centrul vechi, sunt prăbușite parțial sau total 12 clădiri, conform scenariului, până la acest moment. Răniți și persoane, în primă fază estimarea este de 200 de persoane, dar acest lucru urmează să fie actualizat la operațiunile de căutare-salvare. Zona 2, între Bulevardul Ștefan cel Mare și Calea Dorobanți, prăbușite total sau parțial patru imobile de locuit. Este avariat un corp de clădire al Spitalului Colentina în care erau internate 50 de persoane. 150 de răniți și aproximativ 350 de dispăruți, acesta este scenariul. Zona 3, Strada Boteanu-Șoseaua Colentina, un imobil prăbușit și 80 de persoane surprinse. Calea Victoriei, Calea Dorobanți, Dacia, Magheru, prăbușite două blocuri de locuințe”, a declarat Raed Arafat.

Exercițiul, care presupune și alte scenarii, durează cinci zile.

Exercițiul national „Seism 2018” constă în punerea în aplicarea a Concepției naționale de răspuns post-seism.

Conform scenariului, a avut loc un cutremur de 7,5 pe scara Richter, care poate fi urmat de mai multe replici.

„Au fost alertate toate unitățile subordonate ale IGSU, iar mai multe echipaje de pompieri din țară se deplasează spre Capitală. La Ciolpani a fost activat Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției”, anunță Ministerul Afacerilor Interne.

Peste 40 de clădiri din centru, în proces de reabilitare și consolidare

Primăria Capitalei anunță, sâmbătă dimineață, că lucrările de consolidare și reabilitare la mai multe clădiri din centrul Bucureștiului continuă, fiind deschise 41 de șantiere.

Sunt șantiere deschise la 41 de clădiri din centrul Bucureștiului, respectiv la opt dintre acestea sunt finalizate lucrările de punere în siguranță, în acest moment se lucrează la consolidarea propriu-zisă, iar la alte 33 de imobile Compania Municipală Consolidări execută lucrări de punere în siguranță, lucrări premergătoare celor de consolidare.

Totodată, în paralel, se lucrează și la consolidarea și restaurarea Palatului Voievodal „Curtea Veche”, care vizează protejarea, restaurarea și consolidarea ansamblului, precum și funcționalizarea și punerea în valoare a vestigiilor.

„Am accelerat programul de consolidări derulat de Primăria Capitalei, în prezent 41 de clădiri fiind în proces de reabilitare. Reamintesc faptul că în ultimii 27 de ani, autoritățile locale au reabilitat doar 20 de clădiri, iar acum, alocarea bugetară de la începutul anului își arată efectele: dacă în perioada 2011-2016, Primăria Capitalei, prin Consiliul General de la acel moment, a alocat în jur de 1 milion de euro pe an pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, în anul 2018, pentru acest domeniu, am alocat nu mai puțin de 10 milioane de euro, ceea ce ne-a permis să intervenim în peste 40 de clădiri”, a transmis Gabriela Firea.

La patru imobile se lucrează în acest moment la revizuirea proiectelor tehnice – str. Batiștei nr. 5, str. Carol nr. 63, str. Pache Protopopescu nr. 11, str. Schitu Măgureanu nr. 3- astfel încât acestea să corespundă noilor normative tehnice în ceea ce privește proiectarea și execuția clădirilor încadrate în categoria risc seismic 1.

De asemenea, până sfârșitul anului, Primăria Capitalei anunță că va continua lucrările de consolidare la alte trei imobile (str. Câmpineanu nr. 9, str. Schitu Măgureanu nr. 19, str. Ștefan Luchian nr. 12C), „lucrări care au fost blocate ani la rând de revendicările financiare și de amânările nejustificate ale companiilor care câștigaseră contractele de lucrări”.

Proprietarii altor 28 de imobile au semnat convenția prin care își dau acordul că locuințele lor să fie incluse în programul de consolidare al PMB.

Cele mai multe dintre clădirile aflate în consolidare sunt construite în perioada anilor 1900, se află în centrul Bucureștiului, o parte dintre ele fiind monumente istorice. Acestea erau foarte degradate și prezentau un pericol public atât pentru cetățenii care locuiau în ele cât și pentru cei care tranzitau zona.

„Aproape toate familiile care locuiau în clădirile la care au început lucrările de punere în siguranță și consolidare au fost mutate în locuințele de necesitate deținute de Primăria Capitalei, în Piață Națiunile Unite, (locuințe modernizate recent), iar câteva dintre acestea sunt în curs de relocare”, transmite Primăria Capitalei, printr-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

De asemenea, Primăria Municipiului București precizează că derulează în prezent o campanie de informare și conștientizare a cetățenilor care locuiesc în imobile cu risc seismic cu privire la obligațiile ce le revin, dar și cu privire la facilitățile oferite de municipalitate: costul relocării proprietarilor este suportat în integralitate de PMB, persoanele fizice proprietari ai locuințelor multietajate încadrate prin raport de expertiză tehnică in clasa I de risc seismic, la care venitul lunar pe familie este sub trei salarii minime brute pe economie vor putea să nu mai ramburseze 50% din valoarea investită pentru execuția lucrărilor de intervenție, cu anumite condiții.

În urmă cu doi ani, Gândul prezenta harta seismică a Capitalei, locurile în care un cutremur ar produce cele mai mari pagube, dar și cele mai sigure zone din București, acolo unde oamenii ar cel mai în siguranță în cazul producerii unui seism masiv.

București este capitala sud-europeană cea mai vulnerabilă la cutremure, arată datele publicate de Ministerul Dezvoltării Regionale în raportul privind Stadiul de pregătire pentru un cutremur major. În Capitală, 183 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, în timp ce alte 173 sunt încadrate în aceeași clasă de risc, iar dintr-un total de 2.575 de clădiri expertizate, doar 145 au fost declarate sigure, în timp ce, din restul, doar 75 au fost consolidate.
 

 
Cele mai vulnerabile zone din Capitală sunt mai ales cele centrale, acolo unde clădirile sunt construite pe fundații vechi și nu au fost recondiționate. După tragedia din clubul Colectiv, autoritățile au descoperit că mare parte din cluburile bucureștene, în special cele din Centrul Vechi, nu îndeplineau cerințele minime de siguranță pentru clienți. Potrivit celor de la ISU, în cluburile, discotecile, resturantele și sălile de cinematograf verificate, au fost găsite matetiale de lemn neignifugate, căi de evacuare îngustate cu material combustibile, uși de evacuare care se deschid în sens invers direcției spre exterior și nu au fost găsiți hidranți sau extinctoare.
 
 
Potrivit informațiilor, în Capitală există 183 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public și 173 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic.
 
Marele Cutremur, 4 martie 1977. 55 de secunde au schimbat istoria
 
 
Cutremurul din 1977 (Cutremurul din ’77) a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde (55 conform altor surse), 1.570 (1.578 conform altor surse) de victime, din care 1.391 (1.424 conform altor surse) numai în București. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat in București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.

Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii, scrie ro.wikipedia.org.

Printre victimele cutremurului s-au numărat și câteva personalități marcante, precum Toma Caragiu, Doina Badea și Anatol E. Baconsky.

Citește și