„Astazi am transmis catre Presedintele Romaniei urmatoarele propuneri de numire in functii de conducere:
– Adina Florea – procuror sef DNA;
– Elena Georgiana Hosu – procuror sef adjunct DIICOT;
– Florena-Esther Sterschi – procuror sef la Sectia de resurse umane si documentare din cadrul PICCJ !”, a scris Tudorel Toader, pe Facebook.
Adina Florea a fost propusă la șef la DNA de către Tudorel Toader în data de 6 septembrie. O zi mai târziu, procurorul general Augustin Lazăr anunța că se fac verificări la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, de unde provine și Adina Florea, existând suspiciuni că de acolo ar fi apărut în spațiul public Protocolul secret dintre SRI și Parchetul general, semnat în 2016. În data de 27 septembrie a fost programată audierea în fața CSM a Adinei Florea, dar aceasta a fost amânată tocmai pentru a fi finalizată cercetarea disciplinară cerută de procurorul general. Audierea a fost reluată pe 8 octombrie, iar ulterior a venit și avizul negativ.
„Avizul va fi analizat in cursul zilei de luni, apoi se va decide referitor la procedura aflata in derulare !”, a scris Tudorel Toader, pe Facebook.
Anterior, ministrul anunța însă că va înainta președintelui propunerea de numire a Adinei Florea la DNA, indiferent de avizul Consiliului.
Între timp, Secția pentru Procurori a CSM a motivat avizul negativ dat Adinei Florea, pentru funcția de procuror-șef DNA. Procurorii CSM consideră că ea nu rezistă la stres și are o capacitate de analiză și sinteză redusă.
„Secția pentru procurori reține că aceasta nu a demonstrat o conștientizare adecvată a diferenței și interdependenței dintre principiul independenței procurorului și cel al subordonării ierarhice, aspect deosebit de important, mai ales în contextul exercitării unei funcții de conducere în cadrul Ministerului Public”, se arată în motivarea avizului negativ dat de Secția pentru Procurori a CSM în cazul Adinei Florea, intrată în posesia Mediafax.
Procurorii CSM susțin, referitor la declarația „Eu nu am fost niciodată un procuror independent, lucrez în Ministerul Public” făcută de Adina Florea în cadrul interviului, că se remarcă existența unei confuzii evidente referitoare la noțiunea de independență, „împrejurare de neconceput întrÂ-un astfel de cadru”.
„Confuzia doamnei procuror este cu atât mai gravă cu cât denotă o atitudine ideatică submisivă, care nu este congruentă cu calitățile necesare persoanei ce va deține cea mai înaltă funcție de la nivelul Direcției Naționale Anticorupție.(…) Deși, aparent, doamna procuror a dorit să se refere la subordonarea ierarhică, Secția apreciază că formularea neinspirată nu poate fi interpretată drept o simplă eroare,” arată Secția pentru Procurori a CSM.
În ceea ce privește aptitudinile manageriale necesare funcției pentru care Adina Florea candidează, procurorii CSM au remarcat, cu ocazia interviului, o rezistență scăzută la stres, o capacitate de analiză și de sinteză redusă, precum și anumite sincope în raportarea sa la anumite valori, precum onestitatea și imparțialitatea.
Puteți vedea aici înregistrarea audierii Adinei Florea în fața CSM.
Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care se referă și la numirea procurorilor-șefi de parchete.
Articolul 54, alineatul 1, din legea 303 prevede că „procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.
Alineatul 3 prevede că „Președintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alineatul 1, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”.