FINAL FERICIT într-un cătun cu doar 26 de familii: Cum au reușit PREOTUL și PĂDURARUL să oprească tăierea a 800 de fagi din sat

Potrivit informațiilor din petiția intitulată „Să salvăm pădurile din Prisăcina – Parcul Național Domogled – Valea Cernei!”, lansată în primăvara acestui an, un număr de 838 de fagi au fost marcați, în toamna anului trecut, de către Ocolul Silvic Băile Herculane în vederea tăierii. Arborii se află pe văile din jurul cătunului Prisăcina, din județul Caraș-Severin, în care mai locuiesc doar 26 de familii.

Petiția lansată de mai multe organizații de mediu a fost adresată Gărzii Forestiere Timișoara, cu scopul de a respinge cererea de emitere a avizului necesar exploatării forestiere a două parcele din apropierea cătunului Prisăcina, pe care se află pădurile de fagi, „avȃnd È‹n vedere impactul devastator și ireversibil pe care aceste lucrări silvotehnice È‹l vor avea atât asupra peisajului natural, cât și asupra comunității locale”.

În petiție, care a strâns peste 11.000 de semnături, se arată că „aceste păduri nu au fost exploatate comercial niciodată până acum, locuitorii din aceste cătune trăind de sute de ani în armonie cu natura și fără a o afecta. De altfel, toți locuitorii din cătunul Prisăcina au semnat un protest față de aceste exploatări, exprimându-și astfel indignarea și nemulțumirea față de aceste intervenții silvice”.

Președintele Asociației Altitudine Banat, Alin Ciulă, a declarat, corespondentului Mediafax, că în urma mobilizării mai multor organizații de mediu, precum și a sătenilor, reprezentanți ai Gărzii Forestiere Timișoara au mers în teren pentru a verifica situația, iar mai apoi au decis ca exploatările planificate și intervențiile silvice să fie oprite pe cele două parcele.

„Noi, Asociația Altitudine Banat, am făcut demersurile legale, adică mai multe adrese la Garda Forestieră Timișoara și la autorități privind aceste păduri, dar practic petiția a fost asumată de mai multe ONG-uri și de mai multe entități. Garda Forestieră Timișoara a efectuat o vizită în teren și până la urmă a decis ca acolo să nu se exploateze mai mult decât necesarul stict de lemn de foc pentru localnici, pentru că sunt doar câteva căsuțe, e un cătun care are vreo 26 de familii, la Prisăcina. În momentul de față, nu există un drum, localnicii se deplasează pe niște poteci, cu calul, dacă s-ar fi băgat acolo buldozere și taf-uri, s-ar fi distrus nu doar frumusețea zonei, ci și autenticitatea ei. Zona face parte dintr-un parc național, are o valoare deosebită, nu putem chiar așa să permitem alterarea unor lucruri frumoase pe considerente economice”, a explicat Alin Ciulă.

Potrivit președintelui Asociației Altitudine Banat, printre cei revoltați de faptul că aproape o mie de fagi ar fi urmat să fi tăiați în jurul satului Prisăcina s-au numărat și preotul din sat și un pădurar.

„Noi am beneficiat de sprijinul unui avocat, care mergea la un domn în sat, care a fost pădurar, a ieșit la pensie în acest an. Acest domn pădurar nu se așteapta ca la el în sat să se ajungă cu exploatarea. Chiar acest domn pădurar a fost nemulțumit, pentru că știa ce înseamnă exploatarea, știa ce înseamnă zona și și-a dat seama că se alterează cam multe lucruri frumoase acolo. Cu domnul avocat și domnul pădurar s-au mobilizat și ceilalți săteni. Au fost realizate două liste paralele semnate de săteni, dintre care una a fost cumva forțată de către autorități, și o listă spontană în care oamenii chiar au luat poziție împreună cu preotul la o întâlnire să nu se taie. Cei care credeau că sătenii nu se împotrivesc au fost foarte surprinși”, a precizat Alin Ciulă.

Președintele Asociației Altitudine Banat a spus că, deocamdată, s-a reușit blocarea tăierilor de fagi pe două parcele din jurul cătunului Prisăcina. Astfel, organizația de mediu a solicitat Administrației Parcului Național Domogled – Valea Cernei includerea acestor păduri în catalogul național al pădurilor virgine, iar întregul bazin hidrografic să fie cuprins în zona de protecție integrală a Parcului Național Domogled – Valea Cernei.

Pe de altă parte, reprezentanții Romsilva au confirmat că, în acest moment, „nu există lucrări” în Pădurea Prisăcina, aflată pe raza Ocolului Silvic Băile Herculane.

„În prezent, nu există lucrări în UP III Băile Herculane, u.a. 112B și 113. Conform amenajamentelor silvice, aprobate prin Ordinul Ministrului Mediului și Schimbărilor Climatice nr. 195/25.02.2014, în U.P. III Băile Herculane, u.a. 112B și 113 sunt prevăzute lucrări de conservare, dar până în prezent acestea nu au fost efectuate, fiind constituite acte de punere în valoare, dar nu s-au autorizat pentru exploatare, a informat Romsilva.

În ceea ce privește introducerea acestor păduri de fagi în catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine, reprezentanții instituției au arătat că nu întrunesc condițiile necesare.

„Parcelele din UP III Băile Herculane, u.a. 112B și 113, nu întrunesc criteriile pentru introducerea acestora în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. Specialiștii organizației de mediu WWF România și cei ai Facultății de Silvicultură Suceava au efectuat studii asupra celor două unități amenajistice, stabilind că nu sunt îndeplinite criteriile prevăzute de Ordinul de Ministru al Mediului și Pădurilor nr. 3397/2012, respectiv criteriile 1.2 și 1.5 din respectivul ordin. Mai mult, în urma verificărilor efectuate, Garda Forestieră Timișoara, prin adresa nr. 6207/05.06.2018, a confirmat faptul că din punct de vedere al criteriilor și indicatorilor de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine din Râmânia, pădurile din u.a. 112B și 113, nu corespund pentru a fi încadrate în categoria pădurilor virgine și cvasivirgine. În urma studiilor efectuate de experții WWF România, pe raza Ocolului Silvic Băile Herculane au fost identificate 240,7 hectare de păduri cvasivirgine în UP III Băile Herculane, dar în alte unități amenajistice, adică 124, 121B, 122B, 122C, 123, 78A, 79A, 78B, 87 și 88C, fiind efectuate demersurile pentru introducerea acestora în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine”, a arătat Romsilva.

Foto: Banatul Montan – Ghidul tău turistic/ Facebook