Ministerul Muncii reintroduce salariul minim diferențiat în funcție de STUDII și VECHIME

Dăncilă a anunțat miercuri că nu se pune problema majorării salariului minim de la 1 noiembrie, așa cum a propus Comisia de Prognoză, dar este posibil ca majorarea să aibă loc de la 1 decembrie sau 1 ianuarie 2019.

„În niciun caz de la 1 noiembrie. Am discutat cu sindicatele. Vom vedea dacă e oportun de la 1 decembrie sau 1 ianuarie”, a răspuns premierul Viorica Dăncilă la întrebarea legată de posibilitatea majorării salariului minim de la 1 noiembrie, așa cum a propus Comisia de Prognoză.

Dăncilă se arată de acord însă cu salariu diferențiat, în funcție de studii: „Nu, nu e discriminatorie se aplică și în alte state membre”.

Cât privește posibila înghețare a salariilor în 2019, așa cum reieșea dintr-un document transmis de ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici forurilor europene, premierul a declarat: „la începutul ședinței de guvern voi anunța. Cu siguranță nu sunt de acord”.

Potrivit documentului prezentat în urmă cu câteva zile de ministrul Muncii, propunerea este de „Creștere a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 2080 de lei/lună, începând cu 1 noiembrie 2018”.

Totodată, acesta prevede introducerea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat la nivelul de 2350 lei/ lună pentru angajații pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare.

Același act nenționează și creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 2350 lei/lună, pentru angajații cu 15 ani vechime.

Premierul Viorica Dăncilă și miniștrii Lia Olguța Vasilescu și Eugen Teodorovici s-au întâlnit marți, la Palatul Victoria, cu reprezentanți ai sindicatelor și patronatelor, cărora le-a fost prezentat proiectul de Hotărâre de Guvern privind creșterea salariului minim brut garantat în plată, pe economie: 2.080 de lei/lună, ceea ce înseamnă o creștere netă cu 100 de lei față de actualul.

„Totodată, s-a luat decizia reintroducerii salariului minim brut garantat în plată diferențiat în funcție de nivelul de studii sau de vechimea în muncă, concept care a mai fost aplicat în România înainte de anul 2011: 2.350 de lei brut, adică cu 13% mai mult față de cel câștigat de persoanele fără studii superioare sau cu vechime mai mică de 15 ani”, arată Ministerul Muncii, într-un comunicat de presă remis marți seară MEDIAFAX.

Ministerul condus de la Lia Olguța Vasilescu menționează că Executivul s-a arătat astfel deschis unei propuneri formulate de sindicate la ultima ședință a Consiliului Național Tripartit, propunere care este și în programul de guvernare.

În urma discuțiilor purtate cu sindicatele și patronatele, s-a ajuns la concluzia unanimă că majorarea salariului minim este necesară, singura divergență fiind asupra datei de la care se va aplica măsura, în condițiile în care sindicatele au solicitat data de 1 noiembrie 2018, iar patronatele – 1 ianuarie 2019.

„Guvernul va lua o decizie în cel mai scurt timp posibil, care va fi comunicată public, astfel încât ordonatorii de credite și companiile din România să pregătească punerea în aplicare a măsurii”, potrivit sursei citate.

Diferențiere în funcție de studii. Ce zice Hossu

Mai mulți reprezentanți ai sindicaliștilor s-au întâlnit marți, la ora 16:00, cu premierul Viorica Dăncilă, pentru a discuta despre creșterea salariului minim. Bogdan Hossu, de la Cartel Alfa, spune că această creștere îi bucură, chiar dacă textul de lege are mici „neconcordanțe”. Această întrunire are loc după ce ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat săptămâna trecută, pe Facebook, că instituția pe care o conduce lucrează la creșterea salariului minim pe economie de la 1 noiembrie, existând o diferențiere în funcție de studiile angajaților.

„Am primit o invitație pentru astăzi la ora 16:00, pe temasalariului minim pe țară. Întalnirea va avea loc la Palatul Victoriei. Din septembrie, noi ne-am exprimat punctul de vedere fața desalariul minim. (…) Evident că orice creștere desalariune bucură, deși textul are câteva mici neconcordanțe. Nu e clar dacă sunt două sau trei salarii minime pe economie. Adică e vorba de cei cu studii superioare care au în același timp și vechime de 15 ani sau e vorba de două categorii de personal diferite care au alt gen desalariuminim”, a declarat pentru Mediafax, Bogdan Hossu, președintele Confederației Cartel Alfa.

Confederația Patronală Concordia a dezaprobat intenția Guvernului demajorareasalariului minim de la 1 noiembrie, printr-o Hotărâre care nu ține cont de un mecanism transparent, legat de factorii obiectivi de evoluție a economiei României, care să determine predictibilitateasalariului minim.

„Cu toții ne dorim, în mod legitim, venituri cât mai mari, care să ne asigure un trai mai bun, iar angajatorii responsabili sunt conștienți, mai ales când se confruntă cu o acută lipsă a forței de muncă, de faptul că un nivel cât mai ridicat alsalariului este un stimulent important pentru ocuparea unui loc de muncă. Cu toate acestea, atragem atenția că oricemajorareasalariului minim, fără o fundamentare serioasă și responsabilă a efectelor acestei măsuri în economie, încurajează munca la negru și expune economia la riscul major al desființării a mii de locuri de muncă. O creștere nesustenabilă și hazardată asalariului minim va fi rapid erodată de inflație și de alte dezechilibre care deja se constată în economia națională”, arată un comunicat al confederației.

Concordia apreciază că majorările salariale trebuie să fie corelate cu capacitatea economiei de a le susține într-un mod durabil și realist. „Din păcate, desconsiderând cerința justificată a partenerilor sociali de stabilire a unui mecanism transparent și obiectiv de ajustare, Guvernul continuă politica demajorarediscreționară asalariului minim, vulnerabilizând și mai mult economia și piața muncii”.

Confederația Patronală Concordia a fost înființată în 2007 și reunește cele mai puternice federații sectoriale din economia românească, cuprinzând 7 din primele 10 companii după numărul de angajați și cifra de afaceri.

O reacție a venit și din partea Tineretul Național Liberal prin care aceștia solicită Guvernului să renunțe la intenția de a majora salariul minim de la 1 noiembrie, a transmis președintele organizației, Mara Mareș, susținând că, dacă va fi adoptată, această prevedere va avea efecte negative, mai ales în rândul tinerilor antreprenori.

„Îi distruge mai ales pe tinerii antreprenori (…) Intenția guvernului Dăncilă de a majora salariul minim de la 1 noiembrie, în nici 10 zile, demonstrează că premierul și ministrul Muncii nu au cunoștințe economice nici măcar de nivelul unui elev de clasa a XI-a și își bat joc de mediul de afaceri. Tineretul Național Liberal cere guvernului să renunțe la orice intenție de a majora salariul minim cu începere de la 1 noiembrie, în condițiile în care această prevedere i-ar distruge mai ales pe tinerii antreprenori”, a afirmat Mara Mareș într-un comunicat de presă remis Mediafax.

Liderul tinerilor liberali susține că o creștere a salariului minim ar trebui să vină în conformitate cu realitățile din economie, nu din inițiativa unui ministru „care vrea să câștige câteva voturi”.

„Este regretabil că astfel de persoane ajung să conducă un minister, în condițiile în care nu au avut nici măcar o firmă cu 3-4 angajați despre care știu că trebuie să le plătească lunar salariile și care, la rândul lor, au familii de întreținut. Orice creștere a salariului minim să se facă în conformitate cu realitățile din economie, nu din pixul unui ministru vremelnic care vrea să mai câștige câteva voturi. De asemenea, introducerea unui salariu minim diferențiat, de 2.350 lei pe lună, pentru angajații cu studii superioare și pentru angajații cu 15 ani vechime este o prevedere profund discriminatorie la adresa tinerilor. Promovarea în baza unor criterii precum competența și meritocrația reprezintă un concept străin de actuala guvernare”, a adăugat Mareș.

De asemenea, liberalul a precizat că unul dintre motivele pentru care tinerii părăsesc țara este „incompetența Guvernului”.

„În egală măsură, subliniez haosul decizional din interiorul guvernului în condițiile în care ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, spunea că salariul minim nu trebuie impus în economie, în mediul privat. Mediul de afaceri acuză frecvent, pe bună dreptate, lipsa de predictibilitate și modificările de legislație realizate peste noapte, în încercarea de a mai petici bugetul public pentru a satisface pomenile electorale ale majorității PSD-ALDE. Guvernul Dăncilă-Dragnea nu ar fi stare să facă un plan de business viabil pentru o firmă cu câțiva angajați, dar apoi să gestioneze economia unei țări. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care cei mai bine pregătiți tineri pleacă din România, iar exodul creierelor este una dintre problemele majore cu care se confruntă țara noastră”, a subliniat Mara Mareș, în comunicatul de presă remis Mediafax.

Deputatul USR, Cristian Zeidler, a declarat, luni, la Parlament, în legătură cu creștereasalariului minim brut pe economie în funcție de studii și vechime, că legea salarizării unitare nu a prevăzut acest scenariu, Guvernul legiferând „haos pe linie în toate domeniile”.

„Guvernul româniei legifereză haos pe linie în toate domeniile. Un bun exemplu: atunci când au gândit legea salarizării au gândit un singursalariuminim brut pe economie, cel care astăzi este 1900 de lei. Întreaga lege a salarizării este gândită ca multiplicator, ca o cifră care se înmulțeștesalariul minim pe economie, acela unic, doar că de mâine vom avea trei salarii minime brute pe economie. Legea nu a prevăzut acest scenariu și nu este deloc clar cum se va proceda. Impactul bugetar nu a fost măsurat, așa cum nu a fost măsurat și nu există un studiu de impact nici la legea salarizării. Guvernul nu e în stare să facă studii de impact pentru măsurile pe care le propune”, a declarat deputatul USR, Cristian Zeidler, în legătură cu creștereasalariului minim pe economie în funcție de studii și vechime.

Senatorul PNL Florin Cîțu a anunțat, duminică, că va solicita Guvernului o analiză a activității Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză pe care o va prezenta ulterior în Parlament. Liberalul consideră că decizia creșteriisalariului minim e una politică, iar conducerea CNSP trebuie să demisioneze.

„Conducerea CNSP trebuie să demisioneze! Comisia Națională de Strategie și Prognoză își compromite definitiv reputația. Decizia de a creștesalariul minim este politică. La fel și apariția tâmpeniei cusalariul minim pentru studii superioare sau cu 15 ani vechime în muncă. CNSP nu trebuia să stea în genunchi în fața lui Dragnea și să furnizeze fițuică pe care o numește studiu cu care Dragnea și gașca lui să susțină creștereasalariului minim. Penibil”, a afirmat Florin Cîțu, înr-o postare, duminică, pe Facebook.

Senatorul PNL a mai anunțat că va depune la Parlament un proiect de lege prin care „estimările folosite în planificarea bugetară nu mai folosesc «expertiza» CNSP”.

„Am să cer Guvernului o analiză a activității CNSP pe care să o prezinte în Parlament. În loc să se ocupe de astfel de «studii» CNSP trebuia să se asigure că proiectele de legi care ajung în parlament de la guvern au impactul bugetar calculat. Dacă ar avea bun simț, după acest studiu și după ce nu și-a făcut datoria referitoare la impactul bugetar pentru proiectele de legi, conducerea CNSP ar trebui să-și dea demisia. Dacă sunt așa buni cum ne tot spun, sigur găsesc ei ceva de făcut în privat”, a completat Cîțu.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză a făcut public, sâmbătă, documentul care stă la baza propunerii de creștere asalariului minim de la 1 noimebrie la 2080 lei, posibilă măsură anunțată de Lia Olguța Vasilescu. Documentul nu prevede însă și impactul bugetar al implementării măsurii.

Documentul integral poate fi consultat aici.

Motivele invocate sunt:

Numeroși lucrători cu normă întreagă câștigă venituri sub nivelul minim de subzistență sau nivelul minim de trai decent calculat la nivelul gospodăriilor de salariați. România are cea mai ridicată rată de sărăcie în rândul lucrătorilor cu normă întreagă (full time) din UE (13,3% din total). Situația este și mai gravă în ceea ce privește rata de sărăcie în rândul lucrătorilor cu timp parțial de lucru (part time), unde România, cu 61%, are de aproape 4 ori mai mult decât media UE28.

Crestereasalariului minim are un impact pozitiv asupra creșterii economice. Astfel, creșterea salariului minim cu 9,5% (de la 1900 lei la 2080 lei) în condițiile diferențierii acestuia pe studii superioare și vechime în muncă are un impact pozitiv asupra PIB în anul 2019 (0,8 puncte procentuale), precum și în anul 2018 (circa 0,15 uncte procentuale).

Creștereasalariului minim are un impact pozitiv asupra potențialului de creștere a economiei pe termen lung. Majorareasalariului minim stimulează consumul și cererea agregată și implicit creșterea economică.

Creștereasalariului minim are un impact nesemnificativ asupra inflației, iar acesta se manifestă după aproximativ un an de zile. Din analize econometrice, interpretând rezultatul obținut în sens restrictiv, creștereasalariului minim conduce la creștereasalariului net, iar o variație de 1% a salariului net ar putea influența rata inflației cu 0,05% cu un lag de circa 1 trimestru, fără a ține seama de alți factori, inclusiv ciclici/naturali.

Creștereasalariului minim este necesară ținând cont de lipsa acută de forță de muncă cu care ne confruntăm. De altfel, creștereasalariului minim este una naturală și nu una discreționară, ca urmare a dificultăților întâmpinate de companii în găsirea de forță de muncă.

Majorărilesalariului minim conduc la reducerea inegalităților de venituri. România ocupă locul 7 în UE în ceea ce privește inegalitatea de venituri accentuată, mai mare decât media UE.

Majorareasalariului minim are un impact pozitiv asupra ocupării tinerilor pe piața muncii. Din analize econometrice (date trimestriale, 2000 T1-2018 T1) rezultă că majorareasalariului minim cu 1% a determinat o creștere a ratei ocupării tinerilor cu aproximativ 2%, ca urmare a creșterii stimulentelor de integrare pe piața muncii. De altfel, în trimestrul al doilea
din 2018 s-a înregistrat un nivel minim al numărului de șomeri din rândul tinerilor – 99 de mii, respectiv o rată minimă (din ultimii 20 de ani) a șomajului în rândul tinerilor – 15,5%, în scădere cu aproximativ 9 puncte procentuale comparativ cu 2013.

2017, conform datelor Eurostat, rata reală de creștere a productivității reale a muncii (pe persoană ocupată) a fost de 32% în România, iar rata de creștere a productivității reale a muncii (pe oră) a fost de aproximativ 40% – cele mai mari rate de creștere din Uniunea Europeană.

Implementarea unuisalariuminim adecvat este necesară pentru a reduce inechitatea distribuirii venitului național între muncă și capital. Dacă în țările dezvoltate observăm o pondere echilibrată alocată compensării salariaților și capitalului, în România doar 36% din PIB este alocat pentru remunerarea salariaților, 55% pentru remunerarea capitalului și restul pentru taxe indirecteminus subvenții. Mai mult, intervenția publică pentru creșterea mai accentuată asalariului minim în Romania în ultimii ani apare și din nevoia de a corecta un dezechilibru asociat crizei – cei care au suferit mare parte din povara crizei au fost angajații (remunerarea salariaților în PIB a scăzut de la 36,5% în 2008 la 34,4% în 2016, conform Eurostat).

Programul de guvernare prevede creșterea ponderii alocate remunerării salariați lor în PIB la 38% în 2019 și 40% în 2021.

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat sâmbătă, pe Facebook, că, după analiza datelor transmise de Comisia de Prognoză, instituția pe care o conduce lucrează la creștereasalariului minim pe economie de la 1 noiembrie, existând o diferențiere în funcție de studiile angajaților.

„După analiza datelor transmise de Comisia de Prognoză, MMJS lucrează la creștereasalariului minim pe economie încă de la finalul acestui an și la diferentiereasalariului minim in funcție de studii sau vechimea de peste 15 ani. Aveți mai jos analiza Comisiei de prognoza și a MMJS și calendarul creșterilor”, a scris Lia Olguța Vasilescu, pe Facebook.

Potrivit documentului prezentat de ministrul Muncii, propunerea este de „Creștere asalariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 2080 de lei/lună, începând cu 1 noiembrie 2018”.

Totodată, acesta prevede introducerea unuisalariude bază minim brut pe țară garantat la nivelul de 2350 lei/ lună pentru angajații pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare.

Același act prevede și creștereasalariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 2350 lei/lună, pentru angajații cu 15 ani vechime, începând cu 1 noiembrie 2018.

Totodată, propunerea este de introducere în Codul Muncii a unui prag minim al raportuluisalariude bază minim brut pe țară garantat în plată/ câștig salarial mediu brut la cel puțin 45%, începând cu 2020.

Foto: Hepta