Alexandru Vișinescu fusese transferat la Spitalul Penitenciar Rahova, după ce a suferit o operație de splină, în luna octombrie, la Spitalul Bagdasar Arseni.
„Luni, 05.11.2018, în jurul orei 13.00, personalul medical al Penitenciarului Spital București Rahova a intervenit pentru acordarea primului ajutor în cazul unei persoane aflate în custodie, concomitent fiind solicitat sprijinul serviciului unic de urgență 112. În ciuda eforturilor depuse de personalul specializat, decesul persoanei în cauză a fost declarat în jurul orei 14.30. Acesta se afla în evidența unității cu o serie de afecțiuni medicale cronice, pentru care se acordau îngrijiri și tratament potrivit recomandărilor medicilor specialiști. În conformitate cu prevederile legale, s-a procedat la informarea: familiei persoanei condamnate, judecătorului de supraveghere a privării de libertate, Parchetului de pe lângă Tribunalul Municipiului București, INML București,” se arată într-un comunicat al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Avocatul fostului comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat a declarat, pentru Mediafax, că sâmbătă, 3 noiembrie, când a vorbit ultima oară cu Alexandru Vișinescu, acesta se simțea mult mai rău decât în spitalul civil.
„Era internat la Spitalul Penitenciarului Rahova. Am fost la dânsul pentru a-l informa că am depus plângere la CEDO pentru încălcarea articolelor 1 (n.r. – respectarea drepturilor omului), 3 (n.r. – cu privire la relele tratamente și 6 (n.r. – dreptul la un proces echitabil) din Convenție. Era mult mai rău decât în spitalul civil. Până nu l-au omorât nu s-au lăsat!” a declarat pentru Mediafax, Camelia Niculescu, avocatul lui Vișinescu.
Ea pregătea apărarea lui Alexandru Vișinescu la CEDO, după ce instanțele din România au respins cererile de eliberare pe motive medicale formulate de fostul comandant al pușcăriei comuniste.
La începutul lunii octombrie, acesta suferise fracturi costale și ruptură de splină, iar o anchetă internă din închisoare a arătat că a fost vorba de leziuni provocate de o căzătură, nu de lovituri.
Vișinescu dă cu pumnul, un „viral” cu torționarul proaspăt condamnat
Vișinescu, condamnat la 20 de ani de închisoare
Torționarul Alexandru Vișinescu a fost condamnat în 2016 la 20 de ani de închisoare pentru crimele din perioada în care a fost comandant al lagărului de la Râmnicu Sărat. În urmă cu exact doi ani, în iulie 2013, Gândul îl găsea pe unul dintre cei mai cumpliți călăi ai României. Alexandru Vișinescu, în vârstă de 91 de ani, care încearca să treacă drept un bătrânel cumsecade pe străzile din centrul Bucureștiului, a condus închisoarea comunistă de la Râmnicu Sărat. Numeroși deținuți politici și-au pierdut viața acolo în urma instituirii unui regim de teroare.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vișinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, „a săvârșit acțiuni și inacțiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivității reprezentată de deținuții politici încarcerați în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic”.
Membru al plutonului de execuție al mareșalului Ion Antonescu
În mai multe lucrări de specialitate despre temnițele comuniste, se menționează că Alexandru Vișinescu a făcut parte din plutonul de execuție al mareșalului Ion Antonescu. Acesta a fost condamnat la moarte pe 17 mai 1946, de un tribunal al poporului. Pe 1 iulie, Antonescu a fost excutat de un pluton de ofițeri.
Născut în 1925 în comuna Lecuiești din Buzău, la 21 de ani, Vișinescu a fost unul dintre cei care au tras în mareșalul Ion Antonescu. Această informație apare într-o carte publicată de Cicerone Ionițoiu, deținut politic și autor al unor lucrări de referință în domeniul represiunii comuniste.
Portret de torționar
După episodul Jilava, Vișinescu ajunge la Penitenciarul de femei Mislea, cunoscut drept o închisoare politică dură. Alice Panaiodor, deținut politic în acest penitenciar, scrie în cartea „Traversarea focului” că regimul de detenție instituit de Vișinescu la Mislea era unul de tortură.
„Dezbrăcăte, eram acolo toate goale în coridorul neîncălzit, în timp ce hainele erau scormonite amănunțit căutându-se mici obiecte care ar fi putut fi ascunse în tivuri sau cusături. A urmat apoi umilirea și mai penibilă a unei vizite corporale minuțioase făcută cu îndemânarea unui chirurg fără nici un fel de jenă, chiar sub privirile celorlalte arestate,” povestește Alice Panaiodor.
După activitatea de la penitenciarul de femei, Vișinescu a fost avansat la Penitenciarul Râmnicu Sărat, pe care l-a și condus din 1956. Despre această inchisoare, IICCMER spune că era o adevărată mașinărie de tortură a deținuților politici. Prin celulele de la Râmnicu Sărat și-a găsit sfârșitul și marele disident politic Ion Mihalache.
În cei șapte ani în care a condus penitenciarul, Vișnescu a instaurat un regim de tortură și teroare. În sesizarea depusă la parchet, IICCMER spune că Vișinescu este vinovat de omor deosebit de grav. În 1963, penitenciarul de la Râmnicu Sărat a fost desființat. În urma desființării penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu a rămas în cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor, unde a îndeplinit în continuare funcții de conducere: ofițer controlor în Serviciul inspecții din DGPCM (1963); locțiitor comandant pentru pază și regim la penitenciarul Ploiești (1965-1967); comandant al Secției „Căscioarele” din cadrul penitenciarului Ilfov (3 iun. 1976).
Foto: Hepta