Camera Deputaților A ADOPTAT OUG 90 și OUG 92 privind investigarea magistraților și reputația lor, care poate fi MOTIV de revocare. Iordache: La voi în țară e o instituție NEBUNĂ ca DNA, care pune presiune pe MAGISTRAȚI?

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind aprobarea OUG 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției. Judecătorii și procurorii vor putea fi eliberați din funcție în cazul neîndeplinirii „condiției privind buna reputație”.

Legea a întrunit 170 de voturi „pentru”, 92 contra și 6 abțineri.

Proiectul merge la Senat, în calitate de for decizional în acest caz.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, respectiv din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea
nr.304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Printre modificările aduse la legea 304/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor se numără următoarele:

– „Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparțiali având libertate deplină în soluționarea cauzelor deduse judecății, în conformitate cu legea și în mod imparțial, cu respectarea egalității de arme și a drepturilor procesuale ale părților. Judecătorii trebuie să ia decizii fără nici un fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, fie chiar autorități judiciare. Scopul independenței judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil având la bază doar aplicarea legii”

– A fost eliminată absența „cazierului fiscal” din condițiile pentru admiterea unei persoane la Institutul Național al Magistraturii

– Formarea inițială și continuă este un drept și o îndatorire pentru judecător „și procuror”.

– Pentru a fi promovați în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar „în ultimii 3 ani”, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin 10 ani vechime în funcția de procuror sau judecător, cel puțin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop

– Judecătorii și procurorii vor putea fi eliberați din funcție în cazul neîndeplinirii „condiției privind buna reputație, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menținerea în funcție”.

– A fost eliminat un articol potrivit căruia „constituie vechime, în sensul prezentei legi, perioada în care o persoană a exercitat funcția de notar de stat”

Legea adoptată de plenul Camerei Deputaților modifică și legea 304/2004 privind organizarea judiciară:

– „Hotararea de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, pronuntata de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești, este supusă căii de atac a recursului”.

– Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nu va mai avea printre atribuții să propună Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție

– Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și în cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar „în ultimii 3 ani”, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 10 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma concursului organizat de către comisia constituită în acest scop

– S-a introdus un nou articol cu următorul cuprins: „Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infracțiunilor de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin acesta se înțelege procurorul șef al secției, inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia”.

– A fost eliminată din concursul pentru numirea procurorilor din Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție „o evaluare a unor acte profesionale întocmite de candidați din ultimii 3 ani de activitate”.

– Printre atribuțiile Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție a fost introdusă „exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența Secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a prezentei”.

– Se introduce posibilitatea ca în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție să funcționeze, prin detașare, ofițeri sau agenți de poliție judiciară, numiți pentru 3 ani, cu posibilitate de prelungire.

– A fost eliminat articolul care spunea că specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiției și al Inspecției Judiciare beneficiază de aceleași drepturi salariale ca specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilite potrivit legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În ceea ce privește legea 317/2004 privind CSM, legea adoptată în plen prevede, ca modificări, următoarele:

– Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are printre atribuțiile referitoare la organizarea și funcționarea instanțelor: „urmărește respectarea prevederilor legale și
regulamentare în domeniul organizării și funcționării instanțelor și ia măsurile necesare înlăturării imediate a vulnerabilităților ce pot afecta buna desfășurare a activității acestora”.

– În procedura disciplinară în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau a procurorului împotriva căruia se exercită acțiunea disciplinară și a Inspecției Judiciare este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acțiunii nu
împiedică desfășurarea în continuare a judecății

Legea adoptată de deputați a eliminat din OUG 92 articolul IV care se refere la continuarea detașărilor pe perioada exercitării președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România.

Legea privind infracțiunile din justiție a întrunit 171 de voturi „pentru”, 90 de voturi „contra” și 9 abțineri.

Proiectul merge la Senat, în calitate de for decizional în acest caz.

În cadrul dezbaterilor din Camera Deputaților, PNL și USR au solicitat respingerea OUG 90.

Guvernul a adoptat, pe 10 octombrie, ordonanța de urgență pentru operaționalizarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a explicat că din 23 iulie au intrat în vigoare modificările Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, una dintre prevederi referindu-se și la înființarea acestei secții, care trebuie operaționalizată în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii.

„Mai e scurt timp și la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii nu au fost demarate procedurile pentru operaționalizarea secției. S-ar crea așadar un blocaj pentru că, pe de o parte, DNA își pierde competența cu privire la faptele posibile, iar secția nu a devenit operațională”, a spus Toader.

Ministrul a anunțat că procurorii interesați să-și desfășoare activitatea în această secție au un termen la dispoziție pentru depunerea candidaturilor care se depun la direcția de resurse umane de la CSM.

„Direcția verifică dosarele, le transmite la comisia formată din patru membri CSM, care organizează un interviu, urmărește îndeplinirea unor criterii legale, a competențelor manageriale pentru cei care își doresc funcția de procuror sau procuror-șef al secției și stabilește care sunt câștigătorii, care sunt cei mai bine plasați pentru funcția de execuție și pentru celelalte funcții. OUG a fost adoptată azi, se va publica azi sau mâine în Monitorul Oficial, ca orice OUG intră în vigoare la momentul publicării în MO, cu condiția depunerii spre dezbatere la cele două Camere”, a mai spus Tudorel Toader.

Ministrul Justiției a mai precizat că dosarele de la DNA în care sunt investigați magistrați se vor muta la Ministerul Public.

La DNA sunt aproximativ 300 de dosare în care sunt investigați magistrați.

„Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție funcționează cu un număr de 15 posturi de procuror”, prevede OUG 90.

De asemenea, până la finalizarea concursurilor organizate pentru numirea în funcțiile de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și a celor de execuție de procuror în cadrul secției și validarea rezultatelor acestora, funcțiile de procuror-șef și cel puțin o treime din funcțiile de execuție de procuror vor fi exercitate provizoriu de procurori care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcții. Selecția candidaților se realizează de comisia de concurs printr-o procedură derulată în cel mult 5 zile calendaristice de la data declanșării acesteia de președintele Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia de concurs își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin 3 membri.

În termen de cel mult 3 zile calendaristice de la primirea listei de candidați din partea structurii resurse umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, comisia de concurs verifică îndeplinirea de către candidați a condițiilor prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcții și efectuează procedura de selecție a acestora pe baza dosarului de candidatură și a unui interviu. Interviul se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, se înregistrează și se publică pe pagina de internet a Consiliului.

În cazul candidaților pentru funcția de procuror în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, procedura de selecție are în vedere următoarele criterii: a) integritatea candidatului; b) evaluarea activității ca procuror.

Evaluarea integrității candidaților se face pe baza datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea magistraților, integritatea și a aspectelor ridicate în cadrul interviului. Evaluarea activității de procuror se face pe baza ultimului raport de evaluare întocmit și a aspectelor relevante rezultate din susținerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat, precum și a aspectelor relevante verificabile rezultate din activitatea sa anterioară.

În cazul candidaților pentru funcția de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, procedura de selecție se realizează pe baza celor două criterii, precum și a criteriului referitor la competențele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-și asuma decizii și responsabilități, competențele de comunicare și rezistenta la stres.

Procurorii selectați pentru numirea în funcția de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și pentru numirea în funcțiile de execuție de procuror în cadrul secției, potrivit dispozițiilor prezentului articol, sunt numiți în funcție de președintele Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul-șef adjunct al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție este numit de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-șef secție, dintre procurorii selectați pentru numirea în cadrul secției. La data încetării activității în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, procurorii numiți în condițiile prezentei ordonanțe de urgență revin la parchetele de unde provin.

În vederea operaționalizării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în termen de 5 zile calendaristice de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție asigură resursele umane și materiale necesare funcționării acesteia, inclusiv personalul auxiliar de specialitate, ofițeri și agenți de poliție judiciară, specialiști și alte categorii de personal.

De la data operaționalizării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, cauzele de competența acesteia, aflate în lucru la Direcția Națională Anticorupție și alte unități de parchet, precum și dosarele cauzelor referitoare la infracțiunile prevăzute de art. 881 alin (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și soluționate până la data acestei operaționalizări se preiau de către aceasta.