România va intra în RECESIUNE TEHNICĂ. De unde va veni CRIZA

„Riscul unei recesiuni tehnice în România, în a doua parte a anului viitor sau începutul lui 2020, este foarte mare, recesiune tehnică însemnând două trimestre consecutive de reducere a PIB-ului”, a afirmat Dan Bucșa, economist șef pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit Bank Londra, într-o întâlnire cu presa pe tema „România ca destinație de investiții la sfârșitul ciclului economic”.

Economistul de la UniCredit Bank a precizat însă că această recesiune tehnică nu va fi în niciun caz echivalentă cu o scădere de 7% a economiei României, așa cum a fost în 2009. „Dacă Europa va crește cu 1%, probabil că evităm acest lucru. Dacă Europa crește cu mai puțin de 1%, sunt șanse mari să fie o recesiune”, a explicat Bucșa.

Potrivit evaluărilor acestuia, în următoarea perioadă, cel mai ridicat risc de recesiune îl au Africa de Sud, Brazilia, România și Ungaria.

„Cred că în momentul acesta creștem (n.red. – România) cu mai puțin de 4%,” susține economistul.

În primele șase luni ale acestui an, creșterea economiei României a avut la bază stocurile, situație interesantă, în condițiile în care nu există producție agricolă. În plus, suntem singura țară din Europa Centrală și de Est (CEE) cu tendință de scădere în construcții, iar industria și comerțul cu amănuntul și-au încetinit creșterea.

„Prognozele noastre sunt de o încetinire a economiei (n.red. – României), în 2020, până undeva aproape de 2%, maxim. De ce? Pentru că nu mai poate fi la fel de mare contribuția consumului. Doi, contribuția stocurilor trebuie să înceteze la un moment dat, nu cred că ne pregătim de Războiul Atomic. Trei, investițiile, probabil se vor reduce. Patru, nu vedem cum pot să crească exporturile nete, deși se va da în folosință o fabrică destul de mare, la sfârșitul anului 2019, străină, în electrocasnice (n.red. – Arctic, mașini de spălat, localizată la Găești, județul Argeș). Aceasta va contribui destul de tare, dar nu suficient încât să compenseze faptul că industria auto s-ar putea să performeze mult mai prost. Suntem la finalul unui ciclu de cumpărări de automobile în Europa. El poate fi stimulat prin scheme de tip Rabla, dar va fi stimulat local. Probabil că o vor face câteva țări”, a detaliat Bucșa.

Economistul a mai punctat că un alt motiv pentru care economia României nu mai poate să crească la fel de mult, în următorii ani, precum în prezent este acela că evoluția s-a bazat pe majorarea salariilor.

„România este singura țară din Uniunea Europeană care are ieșiri de capital stabil. Cu alte cuvinte, intrările de fonduri europene și investițiile străine directe nu acoperă deficitul contului curent. Acest deficit include deja remitenții. Adică deficitul nostru comercial este mult mai mare de-atât, noroc că trimit românii din străinătate bani. Asta înseamnă că România trebuie să atragă surse de capital speculativ”, a explicat Dan Bucșa.

Capitalurile speculative pot fi atrase prin dobânzi mai mari decât restul regiunii. „Le vom avea”, a adăugat Bucșa.

În plus, deficitul structural și cel bugetar sunt ridicate, primul la aproape 4% din PIB, iar al doilea la aproape 3% din PIB. Bucșa apreciază că, în cazul unei recesiuni, deficitul bugetar al României ar urca până la 4%, peste ținta de 3%.

De asemenea, economia României va avea de suferit în următorii ani, din cauza lipsei investițiilor, al căror nivel nu este estimat să crească.

Economiștii UniCredit speră ca viitoarea recesiune globală, care se poate produce, în următorii ani, să fie asemănătoare celei din 2001.

„De ce sperăm chestia asta? Ceea ce noi numim condiții financiare rămân laxe – accesul la credite în Statele Unite este, în continuare, foarte ușor, chiar dacă Fed a crescut dobânda. Creditarea crește. Într-o oarecare măsură, piața acțiunilor este, în continuare, la un nivel înalt. Acesta este un mare risc, pentru că piața acțiunilor se poate corecta și, la finalul ciclurilor economice, de obicei, se corectează semnificativ. Al treilea motiv pentru care credem că piața din Statele Unite nu va încetini brusc este acest stimulent al administrației Trump, care vine într-un moment extrem de nepotrivit, pentru că Statele Unite au o rată a șomajului extrem de redusă, ce va duce la o creștere a consumului temporar și a investițiilor, temporar”, a subliniat Bucșa.

De asemenea, economiștii UniCredit mai cred că aceste efecte nu vor mai exista în 2020. În plus, aceștia susțin că tarifele impuse de către Statele Unite nu le vor aduce exporturi mai valoroase, deoarece dolarul s-a apreciat. Astfel, un dolar mai scump ieftinește importurile făcute de SUA și îi afectează pe exportatorii americani.

În plus, mai prognozează că Fed ar putea înceta creșterea dobânzilor în 2020, acesta fiind unul dintre semnele de criză.

De asemenea, creșterea zonei euro s-a datorat creșterii comerțului global, dar trendul poate înceta. Mai ales în 2017, comerțul global a contribuit cu 1 punct procentual la creșterea zonei euro, care este cel mai mare exportator global, peste China.

Problema este că, de anul viitor, comerțul global intră pe un trend descendent și nu există niciun factor care să îl compenseze semnificativ. Mai exact, această scădere o vor echilibra moneda euro, prețul petrolului, ratele dobânzilor, care își vor menține influența, și impulsul fiscal, dar fiecare va avea o pondere mult prea redusă, pentru a da un impuls important comerțului global.

Foto: Hepta