Dintre fotografiile realizate de Samoilă Mârza la 1 Decembrie 1918, șase au fost făcute la Alba Iulia, cu scene de masă și oameni la tribune oficiale. Trei fotografii au fost obținute în dimineața de 1 Decembrie, cu delegația sa, în satul Galtiu.
Nici după 100 de ani nu există explicații clare cum de singurele fotografii de la cel mai mare act de voință al tuturor românilor au fost făcute de un tânăr de 32 de ani, venit dintr-o comună de lângă Alba Iulia. Cert este că nici Samoilă Mârza nu știa că el urma să fie singurul „fotograf al Unirii”. Acesta nu a avut acces în Sala Unirii, locul în care s-a hotărât și semnat actul Marii Uniri, astfel că din acest loc nu există nicio fotografie.
Unele surse istorice susțin că fotograful oficial al orașului, Arthur Bach, angajat de către organizatorii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, ar fi boicotat evenimentul, însă altele arată că el nu a fost contactat deoarece nimeni nu s-a gândit la acest aspect.
Istoricul Muzeului Național al Unirii, Tudor Roșu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că potrivit unei nepoate a lui Samoilă Mârza, tatăl acestuia a vândut doi boi pentru a-i cumpăra aparatul de fotografiat.
„Cu aparatul respectiv a făcut poze toată viața și a venit cu delegația din satul lui, Galtiu, la Marea Unire, fără să conștientizeze la momentul respectiv că nu este alt om cu aparat de fotografiat. Ulterior află treaba asta și, sigur, după aceea, fotografiile lui primesc o valoare deosebită, fiind singurele de la eveniment”, a spus Tudor Roșu.
Înainte cu patru zile de 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza s-a întors în satul natal, Galtiu, iar în dimineața de 1 Decembrie a pornit și el spre Alba Iulia, după ce a făcut trei fotografii cu săteni care mergeau la Marea Adunare Națională.
Fotograful și-a dus aparatul cu burduf, trepiedul și clișeele de sticlă pe bicicletă, pe distanța de aproape 11 kilometri dintre Galtiu și Alba Iulia.
În acest an, în județul Alba s-au organizat mai multe evenimente în memoria lui Samoilă Mârza, traseul făcut de acesta pe bicicletă de la Galtiu la Alba Iulia fiind reconstituit de zeci de persoane.
Totodată, a fost organizată o Cupă a Centenarului Unirii Samoilă Mârza la fotbal, în localitatea natală a fotografului, și la care s-au înscris mai multe echipe din județ.
De asemenea, în mai multe rânduri, la bustul său din Galtiu au fost depuse coroane de flori, au răsunat cântece patriotice, iar participanții la omagiu fluturau steaguri tricolore.
De asemenea, pentru prima dată în ultimii ani a fost inclus în programul evenimentelor dedicate Zilei Naționale a României, iar vineri la mormântul său, din Alba Iulia, au fost depuse coroane și s-a oficiat o slujbă de pomenire. De asemenea, monumentul funerar a fost restaurat în acest an, fiind finanțate de administrația locală. Acesta este înmormântat în Cimitirul Maieri, iar la căpătâiul său este pusă una dintre fotografiile Unirii.
La 20 de ani după Marea Unire, Samoilă Mârza a primit un certificat de singur fotograf al Unirii.
Potrivit istoricilor, o parte din fotografii, Samoilă Mârza le-a donat mai multor personalități din politică, între care Iuliu Maniu, Ion I. C. Brătianu sau Regele Ferdinand.
Fotograful Unirii a imortalizat, după 1 decembrie 1918, mai multe evenimente majore din perioada interbelică, între care șantierul unde s-a construit Catedrala Încoronării, vizita Regelui Ferdinand din anul 1919 la Alba Iulia, încoronarea Regelui Ferdinand cu Regina Maria sau manifestările organizate pentru marcarea a 10 ani de la Marea Unire.
În timpul Primului Război Mondial, Mârza a fost încadrat în serviciul topografic și fotografic al Armatei, fiind trimis pe frontul din Italia.
Samoilă Mârza s-a născut la 18 septembrie 1886, în satul Galtiu, comuna Sîntimbru, județul Alba, într-o familie de țărani. La împlinirea vârstei de 7 ani, în anul 1893, este înscris în clasa I a școlii greco-catolice din parohia Sîntimbru-Galtiu, protopopiatul Alba Iulia, absolvind șase clase primare, după care urmează cursurile a șase clase de liceu la Alba Iulia.
În ultimii ani ai vieții, Samoilă Mârza a trăit în sărăcie, fiind nevoit, în anumite momente, să-și vândă chiar și clișeele pe care imortalizase evenimente istorice importante. În ciuda importanței istorice a muncii sale, fotograful Samoilă Mârza a trăit mereu aproape de sărăcie, dovadă fiind și faptul că timp de aproape 60 de ani a folosit același aparat foto vechi, cu care imortalizase evenimentele de la 1 Decembrie 1918.
Muzeul Național al Unirii a reușit să cumpere, în 1967, de la Samoilă Mârza aparatul folosit pentru a imortaliza evenimentele din 1 Decembrie 1918, dar și clișeele cu fotografiile de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
În dimineața zilei de 1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar s-au adunat cei 1.228 de delegați aleși din toate categoriile sociale și veniți de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu România.
În cadrul Marii Adunări Naționale s-a prezentat Rezoluția de Unire care cuprindea un amplu și avansat program de reforme democratice care urmau să stea la temelia noului stat. Rezoluția adoptată de Marea Adunare Națională, primită cu entuziasm de mulțimea masată pe întinsul platou din spatele cetății, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România și a conturat totodată sensul dezvoltării democratice a societății românești.
Rezoluția Marii Adunări Naționale a fost citită delegaților de către Vasile Goldiș, iar apoi a fost votată.
Pe 27 iulie 1990, Parlamentul a decis ca 1 Decembrie să devină Ziua Națională a României.