BĂSESCU, despre Primăvara Europeană. Ce nu este ÎN REGULĂ cu noi, cu UE? Fostul președinte lansează un avertisment legat de PROTESTE

„Se prefigurează oare o «Primăvară Europeană»? În decembrie 2010 în Tunisia izbucnea «Primăvara Arabă» ce avea să se extindă în Egipt, Libia, Siria, Yemen, Algeria, Iordania, Bahrein. În cele mai multe dintre aceste țări revoltele de stradă au început pașnic și au evoluat cu violență amplificată de mânia stârnită de intervențiile brutale ale autorităților, ducând în unele țări la schimbari de regim, în altele au degenerând în războaie civile iar în altele regimurile au trebuit să facă concesii consistente pentru a supraviețui și a restabili ordinea socială.

În Uniunea Europeană mișcările de stradă din 2018 arată un potențial ridicat pentru o apropiată negare a ordinii sociale și uneori chiar a ordinii constituționale din‚ țări membre UE. Fie că vorbim de mișcările de stradă din România, Polonia, Italia, Germania, Franța, Spania sau Belgia, populația se opune guvernărilor naționale și nu de puține ori Uniunii Europene. Experiența Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, votul majoritar pentru BREXIT al insularilor, ne demonstrează fără echivoc faptul că ceva nu este în regulă cu Uniunea Europeană, chiar dacă până la urmă nu va exista un BREXIT”, scrie Traian Băsescu, pe Facebook.

Fostul președinte indică punctual și câteva dintre problemele pe care le are UE, care au dus la proteste masive și revolte care „s-au extins de-a lungul și de-a latul Uniunii Europene”.

„Dar ce nu este în regulă cu noi, cu Uniunea Europeană?

Doar câteva exemple :

1.Transferul integral al costurilor schimbărilor climatice strict pe spinarea și buzunarul clasei medii și a celor săraci (ex: interzicerea autoturismelor cu motoare diesel deținute în principal de navetiști și oameni săraci, creșterea accizei la combustibil pe care cetățenii le plătesc din buzunar propriu iar cei bogați pun cheltuielile pe firmă, etc);

2. Sentimentul justificat al cetățenilor europeni că ei nu participă la deciziile privind prezentul și viitorul Uniunii;

3. Incapacitatea guvernelor naționale și a UE de a rezolva problema șomajului în rândul tinerilor care depășește 20 la sută sau a integrării migranților care devin catalizatori a violențelor din stradă;

4. Sentimentul de insecuritate generat de incapacitatea instituțiilor responsabile de a preveni atentate în spații publice;

5. Incapacitatea UE de a arăta cetățenilor care este viitorul, ceea ce permite extremiștilor de stânga și de dreapta să vină cu soluții îndreptate spre distrugerea UE;

6. Lipsa comunicării simple, pe înțelesul populației dintre factorii de decizie politică și cetățeni având ca efect neîncrederea și implicit nesusținerea deciziilor politice de către populație, fie că vorbim de deciziile cu privire la reducerea emisiilor de carbon, despre migrație, despre bugetele alocate țărilor nou venite în UE, despre vârsta de pensionare, despre reducerea deficitelor bugetare sau reducerea datoriei publice, etc.;

7. Reprimarea în forță a manifestațiilor publice ceea ce este de natură să revolte întreaga populație, indiferent că participă sau nu la manifestațiile antiguvernamentale;

8. Convingerea tot mai puternică a unei bune părți a europenilor că sunt prost guvernați și la nivel național dar și la nivel european;

9. În timp ce populațiile țărilor UE au dificultăți tot mai mari datorită nesiguranței zilei de mâine, multinaționalele și băncile obțin profituri în creștere după ce au ieșit din criză pe spinarea populației;

10. Ascensiunea partidelor naționaliste,populiste și extremiste urmare a lipsei de soluții credibile în probleme sociale cu care se confruntă populația;

11. Mulți cetățeni europeni au senzația că Uniunea nu este și a lor ci este doar a politicienilor;

12. Nivelul diferit de integrare al statelor membre dar și voința politică scăzută a parte din statele Uniunii de a accelera procesele de integrare generează discrepanțe majore în nivelul de trai al cetățenilor.

13. Franța și Germania se clatină din punct de vedere al încrederii partenerilor lor europeni că ar mai putea tracta Uniunea într-o direcție certă și unanim acceptată.

Toate acestea și multe altele, ar putea genera mișcări de stradă masive și revolte succesive sau simultane, prin contaminare, de-a lungul și de-a latul Uniunii Europene”, a explicat Băsescu.

Acesta mai spune că este necesară integrarea cât mai rapidă a statelor membre UE, iar instituțiile europene trebuie să vină cu soluții la problemele care macină cetățenii țărilor membre.

„Riscul unei «Primăveri Europene» există și este responsabilitate Consiliului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene să dea soluții la problemele care îi frământă pe cetățenii Uniunii, cetățeni care încep să-și piardă răbdarea, pentru că problemele trenează de multă vreme și au tot fost amânate din lipsă de decizii politice. Oricum, nu eu voi da soluțiile de redresare a Uniunii Europene, dar mi-aș permite să sintetizez propria-mi părere într-un singur cuvânt: INTEGRARE, cât mai multă și mai rapidă INTEGRARE a statelor membre”, a declarat senatorul PMP.

Nu în ultimul rând, Traian Băsescu precizează că integrarea implică și o creștere semnificativă a consturilor, iar plătitorii vor fi Olanda, Italia, Franța și Germania. El adaugă că politicienii europene trebuie să înceapă să împartă corect aceste costuri între cetățenii europeni.

„Cu siguranță, o accelerare a proceselor de integrare implică o creștere consistentă a costurilor iar plătitorii vor trebui să fie Germania, Franța, Italia, Olanda. Dar dacă își doresc ca Uniunea să progreseze pentru a putea să rezolve problemele care trenează de multă vreme aceste țări trebuie să plătească acum pentru a câștiga alături de celelalte state mai târziu. Politicienii europeni trebuie să înceapă guvernarea pentru cetățenii europeni având grijă să împartă corect costurile între cetățenii europeni pe de o parte și multinaționale plus bănci pe de altă parte. Asta dacă după o «Primăvară Arabă» vrem să nu ne surprindă o «Primăvară Europeană» și să ne întrebăm pe urmă de ce s-a întâmplat„, a conchis fostul șef al statului.