Este EUROPA pregătită să se apere? Renașterea ideii de AUTONOMIE a apărării, alimentată de dezamăgire și FRICĂ

În 1953, Administrația de la Washington avertiza Europa de Vest că dacă nu-și va crea o armată proprie unită, Statele Unite vor fi nevoite să-și reevalueze angajamentele privind apărarea aliaților europeni. Însă presiunea exercitată la acel moment de SUA a eșuat spectaculos. Parlamentul francez a respins categoric tratatul de formarea a Comunității europene de Apărare, astfel că ideea unei politici comune europene în domeniul apărării a fost dată uitării timp de mai multe decenii, explică editorialistul Yaroslav Trofimov într-un material publicat de The Wall Street Journal.

„Astăzi, imboldul pentru autonomie europeană în domeniul apărării – și chiar și pentru o armată comună a Uniunii Europene – câștigă teren, din nou, parțial din cauza îndoielilor din multe capitale europene în legătură cu voința președintelui Donald Trump de a apăra continentul împotriva renașterii amenințării din partea Rusiei”, susține editorialistul.

De această dată, în fruntea eforturilor de integrare europeană în domeniul apărării se află președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel, în timp ce președintele american critică vehement această idee, iar statele din fostul Bloc sovietic sunt sceptice, considerând că Washingtonul este singurul garant credibil al supraviețuirii lor ca țări independente, adaugă Trofimov.

Renașterea ideii de autonomie a Uniunii Europene în domeniul apărării este alimentată de o schimbare istorică a opiniei publice în Europa.

„Schimbarea opiniei publice se datorează unei combinații de dezamăgire și frică”, a declarat Volker Perthes, director al Institutului German pentru Afaceri Internaționale și Securitate, un think-tank care consiliază Guvernul și Parlamentul de la Berlin. „Există temeri că SUA vor fi mai puțin interesate de Europa și că angajamentele de securitate din partea SUA nu vor mai fi de încredere”.

Președintele Trump a catalogat UE ca fiind un „adversar”, a afirmat că Alianța Nord-Atlantică este „învechită” și a amenințat că SUA s-ar putea retrage din NATO. În contextul deteriorării relațiilor transatlantice, un sondaj de opinie realizat recent a arătat că 72% dintre germani doresc o politică mai independentă față de Washington.

Obținerea unei „autonomii strategice” a devenit politică oficială a UE din anul 2016, iar de atunci au fost lansate câteva inițiative concerte de a îndeplini acest deziderat, însă apelurile la formarea unei armate europene, lansate de Macron și Merkel, sunt până în acest moment mai degrabă retorice.

Pe de altă parte, oficiali din Europa Centrală și de Est se pronunță împotriva conceptului de „autonomie strategică” a Uniunii Europene, temându-se că astfel de discuții ar putea aliena în mod inutil Washingtonul.

Astfel de diviziuni pe teme de securitate în interiorul Europei fac din UE un adversar mai slab pentru Rusia, care în ultimul deceniu a investit masiv în modernizarea forțelor sale armate.

Luând în calcul strict factorii economici, editorialistul afirmă că „nu există niciun motiv pentru care un gigant economic, cum este UE, să nu se poată apăra împotriva Rusiei chiar și fără ajutor american”.

Chiar și dând la o parte Marea Britanie, totalul bugetelor de apărare al statelor UE este de trei ori mai mari decât cel al Rusiei. Franța, cea mai importantă forță militară din UE, cheltuiește în domeniul militar aproape la fel de mult ca Rusia și are un arsenal nuclear independent.

Dar, „în industria de apărare și în apărare, nu este Europa, sunt 28 de state europene”, a declarat Christian Mölling, director adjunct al Institutului de cercetare DGAP din Germania, co-autor al unui raport recent care evidențiază slăbiciunile UE în domeniul militar.

„Europa este dependentă de umbrela de securitate americană”, a declarat Bruno Tertrais, director adjunct al Fundației pentru Cercetare Strategică, un think-tank care oferă consultanță Guvernului francez. „Dar dacă SUA nu ar fi fost acolo, Europa ar fi găsit o cale de a se apăra singură”.