Toader, despre recursul compensatoriu: Ministerul s-a exprimat că legea este NECONSTITUȚIONALĂ

„Parcursul adoptării legii privind recursul compensatoriu – pe înțelesul tuturor ! I. La data de 17.11.2016, prin adresa nr. 68/86950, ministrul Justiției, Raluca Prună, a înaintat către CSM, spre avizare, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. În acest sens a se vedea: https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015SM.pdf

II. La data de 29.11.2016, prin Hotărârea nr. 1533, plenul CSM avizează favorabil proiectul de lege. La punctul 2 din aviz se prevede că: „în principiu, măsura compensatorie propusă nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiționate. În opinia Plenului, compensația pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiții de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spațiul necorespunzător„. În acest sens a se vedea:
https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015SM.pdf„, a scris pe Facebook, Tudorel Toader.

EXTERNE Noul premier al Franței, François Bayrou, vrea numirea noului GUVERN „înainte de Crăciun”

20:19

VIDEO Cozonacul a devenit un LUX pentru români. Cât a ajuns să coste o felie de cozonac

20:18

Ministrul a mai spus că în 31 ianuarie 2017, proiectul de lege a fost transmis de Guvern către Senat, prima cameră sesizată, iar Senatul și-a însușit propunerea CSM, ca 3 zile să fie considerate efectiv executate.

„Camera Deputaților a menținut propunerea CSM, acceptată de către Senat, însă cele 3 zile de pedeapsă au fost transformate în 6 zile de pedeapsă, considerate efectiv executate. Dacă inițial, raportarea se făcea la spațiul de 3 mp pentru fiecare deținut, beneficiul s-a extins de către Camera Deputaților la 4 m pentru fiecare deținut, adăugându-se și alte criterii pe lângă cele referitoare la spațiu, și anume executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare. (…) Cu adresa nr. 106/86950 din 14.04.2017, Ministerul Justiției și-a exprimat dezacordul, în sensul că Proiectul de Lege se îndepărtează de la rațiunea avută în vedere de către inițiator”, mai scrie Toader.

Ministrul Justiției subliniază că, prin punctul de vedere exprimat în scris, Ministerul s-a exprimat în sensul că forma Senatului (care a preluat opinia CSM) propune o „abordare de politică execuțional penală total diferită față de filozofia proiectului, care avea în vedere utilizarea liberării condiționate ca o garanție a faptului că, pe de o parte, mecanismul compensatoriu nu se va aplica automat, fără o analiză separată a fiecărui deținut, iar pe de altă parte, că nici un deținut nu va beneficia de acest mecanism si nu va fi pus mai repede în libertate fără să fi îndeplinit cerințele de reparare a prejudiciului și cele privind comportamentul, prevăzute în instituția liberării condiționate. Textele propuse sunt, de altfel insuficiente prin raportare la noua abordare, fiind necesare, în opinia noastră, și alte texte de corelare, inclusiv în Codul penal”.

Toader mai spune că a exprimat și faptul că textul inițial al Guvernului propune cele 3 zile prin raportare la singurul exemplu analizat de către CEDO – cel al Italiei, față de care instanța de contencios convențional nu a formulat critici.

„Referitor la propunerea privind reducerea cu aproape 1/3 a pedepsei (9 sau chiar 10 zile la 30 zile executate în condiții de supraaglomerare) este excesivă riscând ca pedeapsa aplicată de către instanță să nu își poate atinge scopul (mai ales în condițiile în care Codul penal prevede unele fracțiuni obligatorii de executat – art. 100 C.p). Se ajunge în acest fel la reduceri semnificative de pedeapsă, astfel încât există riscul ca aceasta să nu își atingă scopul, dar nici funcția de exemplaritate, creându-se o aparență de impunitate. Astfel, un deținut care a executat 10 ani dintr-o pedeapsă mai mare, pronunțată pentru o serie de infracțiuni grave (omor calificat, trafic de persoane, de droguri, terorism etc.) va beneficia, de plano, de o reducere a pedepsei de aprox. 3 ani raportat la cei 10 ani deja executați, la care se vor adăuga eventualele zile-câștig acordate în urma prestării unor activități lucrative”, a mai scris Tudorel Toader.

Mininstrul Justiției mai subliniază, în aceeași postare, că în controlul a priori, Curtea Constituțională a fost sesizată pentru neconstituționalitatea legii. Potrivit lui Toader, cu adresa nr.2/44292 din 7 iunie 2017, transmisă către Guvern, Ministerul Justiției s-a exprimat în sensul că sesizarea de neconstituționalitate este întemeiată.

„La data de 5.07.2017, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este constituțională în raport de criticile formulate. (…) Concluzionând: (…) Ministerul Justiției nu a fost de acord cu modificările propuse, luând în considerare și studiul de impact primit de la Administrația Națională a Penitenciarelor. Camera Deputaților a extins beneficiul și pentru alte criterii. Curtea Constituțională a fost sesizată în controlul a priori. Ministerul Justiției s-a exprimat în sensul că legea este neconstituțională”, a mai scris ministrul pe Facebook.

Precizările vin după ce în ultima perioadă au fost lansate în spațiul public critici față de recursul compensatoriu, întrucât mai mulți deținuți eliberați au recidivat.