„A fost o discuție întreagă în cadrul Comisiei Europene și în Parlamentul European. Urmează să se ia o decizie în Consiliu. Eu cred că răspunde acestui principiu pe care îl avem foarte clar în Comisia Europeană și în Uniunea Europeană, toleranță zero față de fraudă>, dar și respectarea valorilor și principiilor europene. Ceea ce m-am luptat eu ca și comisar european a fost să fie pentru toate statele membre și să fie pe orizontală, deci practic se va aplica asupra tuturor fondurilor, dacă va fi votată de Consiliu (Consiliul European – n.r.)”, a declarat Corina Crețu.
Întrebată dacă România va avea de suferit din cauza acestui proiect, ea a afirmat că poziția a fost exprimată de președintele CE Jean-Claude Juncker.
„Rămâne de văzut cum va funcționa acest mecanism în formula adoptată probabil în mai, la Sibiu. La ora actuală oricum avem toleranță zero față de fraudă și practic înghețăm toate fondurile. Deci practic această rezoluție vine să completeze ceea ce avem deja implementat. Până la ora actuală nu erau legate de aceste condiționalități mai degrabă politice, ci de unele macro-economice. Cred că sunt cazuri și cazuri. Să vedem cum va fi adoptat și cum va funcționa acest mecanism”, a completat Crețu.
Guvernele statelor membre ale Uniunii Europene care se implică în afaceri judiciare sau nu combat eficient fraudele și actele de corupție vor risca suspendarea fondurilor comunitare, conform unui proiect de rezoluție aprobat recent de Parlamentul European.
„Asistată de un grup de experți independenți, Comisia Europeană va avea sarcina de a depista «deficiențe generalizate în privința statului de drept» și va decide măsuri care ar putea include suspendarea plăților efectuate prin bugetul UE sau reducerea prefinanțării„, se arată în proiectul aprobat joi de Parlamentul European cu 397 de voturi pentru, 158 împotrivă și 69 de abțineri.
Planul va fi implementat doar dacă va fi aprobat după negocieri de Parlamentul European și de Consiliul European.
Imediat ce un stat membru sancționat va remedia problemele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE pot hotărî deblocarea fondurilor.