Nu există NICI UN DAMF DE VÂLCOV în planul de trecere la euro! Isărescu: Nu știu în numele cui vorbește, dar VORBEȘTE ÎNTRUNA

„Aderarea României la zona euro n-are nimic de-a face cu declarațiile lui Vâlcov,” atenționează Mugur Isărescu, cu ocazia prezentării „Raportului asupra inflației”, ediția februarie 2019.

Înaintea conferința de presă, guvernatorul BNR a semnat o declarație despre parcursul României pentru aderarea la zona euro. Declarația urmează să fie semnată și de premierul României, de președintele Academiei, de vicepremierul României.

Mugur Isărescu a insistat că măsurile prezentate în acest document sfac parte dintr-un plan ambițios, „chiar foarte ambițios, posibil fezabil„.

„I-am spus ministrului Finanțelor Publice(…): nu știu pentru cine vorbește domnul Vâlcov, dar vorbește întruna.(…) Nu este vorba numai despre o ordonanță, este vorba despre toate ieșirile,” se plânge Isărescu.

„Declar în mod public, că domnul consilier al premieruluinu vorbeșteîn numele Băncii Naționale. Dânsul nici nu știu în numele cui vorbește”, a adăugat Isărescu.

Guvernatorul Băncii centrale insistă că a participat la aproape toate întâlnirile comisiei care a elaborat planul pentru adoptarea euro, mai des decât ministrul Finanțelor Publice, iar pe Vâlcov l-a văzut o singură dată, în trecere.

„L-am văzut, o dată, pe domnul Vâlcov – a trecut așa pe-acolo… într-o viteză… Chiar ministrul de Finanțe nu știu dacă a fost mai mult de trei ori. Este un program solid, bine fundamentat și, în baz a lui, s-a făcut un program solid cu măsuri clare. (…) Vă declar ca persoană care este co-vicepreședinte (al Comisiei pentru realizarea planului de trecere la euro – n.red.), că nu este nicio idee din cele promovate de domnul Vâlcov, în acel plan, în toate aceste documente care sunt oficiale. De asta nu știu în numele cui vorbește. (…) Am lucrat aproape direct cu domnul Dăianu, că echipa era destul de mare, reprezentanți din toată societatea românească și nu este nicio idee a acestui domn în documentele respective. (…) Nu este niciun damf de Vâlcov în acest document, dar absolut niciunul. Atunci, nu știu în numele cui vorbește, că nu poate vorbi în numele Guvernului. Acum dânsul vorbește și în numele Parlamentului, le dă sarcini”, a subliniat Isărescu.

Mugur Isărescu i-a cerut lui Valentin Lazea, economistul șef al BNR, să aleagă cele mai importante zece confuzii promovate de Darius Vâlcov, pentru a le explica consilierului premierului.

„Rapoartele în mod clar nu le citește. N-a citit niciunul – garantez din modul în care vorbește. N-a citit un raport al Băncii Naționale. Unii, cel puțin, au citit măcar un titlu, el n-a citit nici titlul. În schimb, tot comentează politica monetară,” a mai afirmat Isărescu.

Acesta a explicat că, dacă România ar vinde o parte importantă din rezerva valutară, așa cum a sugerat Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului, dobânzile de pe piața interbancară ar putea ajunge la 15-20%.

„Când a zis despre vânzarea rezervei, că aveam atâta rezervă, că poate să dispară toată masa monetară, și-a dat seama ce-a spus? Sau cine a publicat pe site? Îmi închipui că n-a publicat altcineva pe site-ul PSD-ului. Dacă vindem valuta, o vindem pe nasturi sau pe lei? Dacă dispar leii din piață, se duc dobânzile unde se duc. S-au minunat că a declarat domnul Vasilescu că se pot face 6-7%. Nu – se pot face 15-20% dobânzile, la o asemenea sugestie de creștere,” a continuat Isărescu să demoleze afirmațiile lui Vâlcov.

Isărescu mai expune o confuzie gravă pe care o facea Darius Vâlcov în a doua jumătate a lunii ianuarie, când leul se deprecia în fața euro

„În afară de corelația politicii monetare cu deficitele de cont curent, a mai apărut o confuzie gravă, pusă, bănuiesc tot de dânsul, pe site-ul partidului de guvernământ, în perioada în care cursul era sub presiune: ni s-a indicat să luăm exemplul Bulgariei – de ce nu avem cursul fix ca în Bulgaria. Câțiva i-au răspuns, nu cred că a citit cineva. Din cercetarea noastră, a prins la public și de aceea trebuie să răspund.

Un Consiliu Monetar, care înseamnă, într-adevăr, curs fix față de euro, apare, de regulă, după o criză, dar după o criză majoră. Așa s-a întâmplat în Bulgaria în 1996: moneda se depreciază puternic, economisirile populației și ale firmelor sunt rase, pur și simplu – sunt confiscate prin depreciere, și singura soluție, pentru că inflația devine galopantă – se ajunge la inflație de trei, de patru cifre (adică la peste 1.000% – n.red.), este stabilizarea cursului, printr-o declarație fermă. Dar unde? Sus de tot”, a explicat Mugur Isărescu.

„În primul rând, România nu avem criză, pentru a stabili un curs fix, iar, în al doilea rând, să o produci așa din neant, nu știu cum s-ar face”, a adăugat Isărescu.

„Să zicem că s-ar face. Un Consiliul Monentar în cazul României probabil că ar necesita un curs de 7-8 lei (față de euro – n.red.), pe puțin. De asta avem nevoie? Asta promovează consilierul economic al primului-ministru, când spune că trebuie să avem curs fix ca în Bulgaria? Nu cred că cine a publicat pe site-ul partidului de guvernământ a discutat cu premierul României sau cu vicepremierul României sau cu ministrul Muncii. (…) Mai este ceva, Consiliul Monetar colapsează imediat dacă țara nu se poate autodisciplina și să aibă nu deficite, ci surplusuri monetare”, a subliniat Isărescu.

Bulgaria a avut anul trecut un deficit de cont curent de 6,5% și un excedent bugetar de 1,1%, în timp ce România a avut un deficit bugetar de aproape 2,9%. „

Ce înseamnă dacă România ar avea surplus bugetar? Cam 4% din PIB. Asta înseamnă, ca să dau o cifră, știm cu cât s-au umflat salariile bugetarilor, plus numărul mai mare de bugetari. Înseamnă mai rău decât în anul de grație al președintelui Băsescu: reducerea cu 3% a cheltuielilor bugetare. I-a spus domnul Vâlcov acest lucru premierului României sau ministrului de Finanțe, când ne-a sugerat să avem curs fix ca un Bulgaria, să avem Consiliu Monetar? Ce face aruncăm cu vorbele aiurea, ca să creăm confuzie? Cu cine a discutat, când a pus pe site îndemnul: Banca Națională să țină cursul fix ca în Bulgaria? Chiar atât de prost informat este dânsul și nu știe despre ce este vorba?”, a insistat Isărescu.

Guvernatorul BNR a declarat că pare bizar că am asistat, la finalul anului trecut, la un atac jalnic asupra BNR, în condițiile în care instituția și-a îndeplinit ținta.

„Cursul a fost relativ stabil în ultima parte a anului, 0,1-04%. (…) În schimb, s-a reușit stabilizarea anticipațiilor privind inflația. Publicul, în complexitatea sa, a avut încredere în această instituție. (…) Pare cu atât mai bizar să asistăm, la finalul anului, la acest atac jalnic asupra Băncii Naționale a României. (…) Reacția de la finalul anului a fost una disproporționată, indusă prin acuze publice. (…) Le spun celor care au sărit la gâtul BNR, într-o manieră total neloaială și total iresponsabilă, că și pe vremea sistemului de cursului de schimb, se mișcau cu plus – minus 1%. (…) Deci, chiar dacă au solicitat prin postări caraghioase pe site-urile lor, să fie cursul fix, cursul fix de tot nu poate să fie. (…) Dar vă dați seama cât erau de porniți să zică ceva despre Banca Națioanlă”, a ironizat Mugur Isărescu mesajele postate pe pagina de Facebook a PSD.

„Această instituție nu se ocupă cu creșterea economică, ci cu echilibrele macroeconomice,” a insistat Guvernatorul Băncii centrale. „Datoria noastră este să spunem cât poate duce economia, în condiții de echilibru. (…) Orice economist trebuie să facă asta. (…) Este greu să nu promiți salarii și să spui «I-asta nu se poate face».”

Duminică seara, într-o emisiune la Antena 3, Darius Vâlcov acuza Banca Națională că nu a intervenit în 2015, pentru a reduce dobânda de politica monetară.

„Am atras atenția, în februarie și martie 2015, în calitate de ministru de Finanțe, că Banca Națională nu intervine și nu reduce dobânda de politică monetară de la 1,75%, așa cum au făcut toate celelalte țări din regiune. Practic, în 2015, Banca Națională trebuie să vină cu rata la 0%. (…) Este bine să-și pregătească bine răspunsurile. În toate celelalte țări a existat o înțelegere cu sistemul bancar: când suntem în recesiune sau când suntem în creștere economică ne comportăm diferit. Atunci profitul băncilor ar trebui să fie mai mic când este mai greu și mai mare când îți este mai bine, cum este și normal. Când vezi, că este constantă, că ai inflație, că nu ai inflație, în țară, că ai recesiune, că nu ai, sistemul bancar are un ecart și câștigă non-stop, în momentul acela trebuie să te uiți și să-ți pui foarte multe semne de întrebare”, a menționat Vâlcov.

De menționat, că în timpul crizei economice, între 2009 și 2014, sistemul bancar românesc nu a înregistrat profit, la nivel cumulat, iar câteva bănci, printre care Volksbank, au dispărut de pe piața locală, acționarii acestora vânzându-și operațiunile pentru a nu ajunge la faliment sau insolvență.

„Nu este vorba să desființăm ROBOR-ul și să schimbăm aritmetica, trebuie să ajungem la un consens cu Banca Națională și ar fi de dorit și cu băncile, pentru că, cred, cu populația suntem la un consens, că dobânzile sunt foarte mari. Acest consens în trei ar trebui să aibă loc. Deocamdată, este o singură parte care își dorește acest lucru”, a mai spus Vâlcov.

Consilierul premierului Dăncilă a reproșat reprezentanților BNR că de-abia în 2019 le spun oamenilor că ROBOR este legat de inflație.

„Acum spun că inflația este 3,3%, ROBOR-ul trebuie să fie și el 3%. Atunci când inflația a fost negativă, am avut deflație, restul Europei, toată, băncile lor naționale au considerat că, atunci când este de scăzut, trebuie să scazi. Și la noi, atunci a fost de scăzut, Banca Națională nu a scăzut, dar când a fost de crescut, Banca Națională nu a intervenit. Asta făcut ca în 2014 – 2015, când Banca Europeană a aruncat cu bani în piață și toate celelalte bănci naționale au redus politica lor de intervenție la 0% sau la negativ, Banca noastră națională a ținut cel mai sus, la 1,75%, astfel încât ecartul, diferența dintre dobânda la credit și dobânda la depozit, să rămână cel mai mare din Uniunea Europeană. Această diferență creează un câștig în favoarea sistemului bancar. În România, băncile câștigă cel mai mult din Uniunea Europeană, de trei ori față de medie și de șapte ori față de Germania”, a adăugat Vâlcov.