Pe întuneric și cu telefonul lăsat în anticameră. Președintele ÎCCJ, despre o întâlnire cu șeful CCR

„Cu domnul Valer Dorneanu am discutat despre completurile de 5 judecători, la foarte scurt timp după ce s-a pronunțat decizia prin care s-a constat conflictul juridic de constituționalitate. Singurul lucru pe care pot să vi-l spun acum este că a fost o discuție în care am fost pusă să-mi țin telefonul în anticameră, iar discuția s-a purtat pe întuneric. Atât de întuneric, încât la final am luat haina domnului Dorneanu pe mine”, a povestit Cristina Tarcea.

Magistratul pretinde că nu ar fi înțeles de ce discuția s-a derulat în aceste condiții.

Întrebată ce dorea președintele CCR, Tarcea a răspuns: „O justificare a deciziei CCR pronunțată pe completurile de 5 judecători”.

Tarcea cere recuzarea a patru judecători CSM: Pentru motive de ostilitate

În ședința Secției pentru judecători a CSM, unde s-a discutat acțiunea disciplinară a Inspecției Judiciare împotriva sa, Cristina Tarcea a făcut o cerere de recuzare a Liei Savonea, președintele CSM și a membrilor Gabriela Baltag, Evelina Oprina și Margareta Țînț, pentru motive de ostilitate.

„Am formulat o cerere de recuzare și, pentru soluționarea acestei cereri de recuzare, s-a dat termen pe 27 martie. A doamnei Savonea, Baltag, Evelina Oprina și Țînț. Pentru motive de ostilitate, în ceea ce privește președintele ICCJ, pentru motive de susținere necondiționată a conduceri Inspecției Judiciare, atitudinea dumnealor determinând numirea de către executiv a conducerii Inspecției Judiciare, lucru de neacceptat într-un stat de drept și pentru motive de antepronunțare cu ocazia diferitelor ședințe pe care le-am avut în vederea organizării completurilor de 5 judecători. Pentru anul 2018 și 2019, ca urmare a deciziei CCR”, a declarat președintele ICCJ, CristinaTarcea, la ieșirea din sediul CSM.

Cristina Tarcea, răspuns la acțiunea disciplinară a Inspecției Judiciare: Sistemul juridic e subminat sub pretextul reformării

CristinaTarceasusține în punctul de vedere privind acțiunea IJ, că întreaga procedură disciplinară are un caracter politic și se desfășoară într-o perioadă în care sistemul juridic e subminat sub pretextul reformării. Șefa ICCJ amintește că, din 2018, se încearcă schimbarea șefilor instituțiilor.

„Prezenta acțiune disciplinară are un evident caracter politic și se derulează într-un context social și politic în care sistemul juridic este subminat sub pretextul reformării acestuia. Este de notorietate faptul că, în anul 2018, au fost inițiate toate procedurile posibile în vederea schimbării persoanelor cu funcții de conducere de la toate instituțiile din sistemul judiciar”, a scris șefa ICCJ, în punctul de vedere privind acțiunea disciplinară pe numele său.

Totodată, magistratulacuză că nu i s-a permis dreptul la apărare, pentru că nu a cunoscut conținutul procedurii disciplinare, pentru a-și putea formula apărărea.

„De altfel, echipa de inspectori nici nu a fost interesată de apărările pe care le-am făcut în cauză și de înscrisurile pe care le-am depus în susținerea acestora, pe care le-a ignorat, fiind preocupată doar să prezinte denaturat probele, astfel încât să susțină acuza lansată public că am refuzat să aplic legea. (…) De altfel, afirmația din cuprinsul acțiunii disciplinare, că măsurile ar fi fost avizate în totalitate de Colegiul de conducere, se contrazice cu afirmația din cuprinsul aceluiași paragraf, potrivit căruia Colegiul de conducere a constatat că nu are competența de a aproba astfel de măsuri”, a mai spus șefa ICCJ în document.

„Mai mult decât atât, a și suplimantat probatoriul cu audierea a încă unui martor, a cărui declarație o combate voalat. În argumentarea situației de fapt, nu face referire la nicio declarație de martor, mulțumindu-se să extragă trunchiat cuvinte și sintagme din înregistrarea ședinței de colegiu din 4 septembrie 2018, fără nicio referire la înregistrările ședințelor de colegiu din 3 septembrie și 20 septembrie 2018. (…) Dispozițiile din art. 32, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 255/2013, au fost preluate prin Regulamentul ICCJ, care în art. 28 alin. 2 prevăd că la începutul fiecărui an, în materie penală se stabilesc complete de 5 judecători, iar în alte materii decât în cea penală se stabilesc 2 completuri de 5 judecători”, a mai scris președintele instanței supreme.

Președintele ICCJ: Trebuie să ne uităm la toate instituțiile care comit abuzuri

Foto: Hepta