„Domnule Eduard Hellvig,
Serviciul secret pe care îl conduceți și pe al cărui frontispiciu scrie, într-o latină controversată, „Patria a priori” urmează să-mi facă „de petrecanie„, orice ar însemna lucrul ăsta. Presupun, din câte îi cunosc pe bătrânii lupi care mi-au purtat sâmbetele și pe vremea regimului Băsescu, că ar trebui să mă aștept la vechea combinație interceptări-filaj-amenințări-ANAF-parchet-stenograme-presă, iar asta vorbește destul de critic despre capacitatea lor de evoluție. Sunt oameni din cercul dumneavoastră – cerc din care eu sper sincer ca dumneavoastră să fi lipsit – și de aceea încerc să le-o iau înainte, spunându-vă ce pun la cale.
Nu e prima dată când sunt avertizat că am sărit calul și că urmează măsurile. E poate a zecea, dacă nu a unsprezecea oară anul acesta. Oameni din nucleul dur al SRI și câțiva închipuiți din jur, fără știrea directorului, desigur, își dau aere de lichidatori. Își pun mintea și întreaga știință a siguranței naționale cu un biet jurnalist de satiră, citit de puțini și înjurat de mulți. Grav în toată această risipă de energie nu e discursul lor cocoșesc, ci felul neconstituțional și ilegal în care concep „distrugerea” mea. SRI nu are pârghii legale de pedeapsă, nici în ANAF, nici în parchete și nici în alte servicii secrete. Doresc să vă aduc la cunoștință toate aceste proiecte, domnule director, înainte ca ele să vă ia pe nepregătite.
Aș zice că SRI n-are atribuții nici în intimidarea oamenilor pe șosele, intrând cu mașina de filaj în mașina obiectivului filat, așa că pun aceste evenimente pe seama prostiei agentului, care s-a apropiat prea mult de țintă, în timp ce verifica mesageria WhatsApp. Datele complete despre incidentul cu autoturismul sub acoperire, cu două rânduri de numere, legendat la MApN, la Marele Stat Major al Forțelor Aeriene, care mi-a îndoit portiera în luna decembrie, vi le transmit, dacă doriți, în privat, ca să nu deconspirăm celelalte înțelesuri ale securității naționale.
De ce mă vor apropiații dvs. „rezolvat”, „distrus” etc.? De obicei, voiau asta când le-o cerea șeful, ca urmare a susținerilor mele publice legate de SRI sau de președintele în exercițiu. Aici aș zice că există motive destule să fiu făcut țintă, fiindcă de mulți ani scriu și vorbesc despre ilegalitățile săvârșite de serviciu în spațiul drepturilor și libertăților individuale, de la interceptările ilegale până la abuzurile confirmate de proaspăt dezvăluitele protocoale. Asta e, să zicem, partea istorică a urii. Cealaltă parte, mai recentă, presupun că decurge din tăierea bugetului SRI.
(…) Am vrut pe această cale, domnule director, să vă pun la curent cu practici de care sper că sunteți străin. În continuare, instituția pe care o conduceți face politică, și n-ar trebui să facă. SRI se joacă cu legea, iar, mai nou, iată, și cu violența. Amenință, intimidează și plănuiește acțiuni împotriva unor ținte individuale care ies din spațiul atribuțiilor sale. Nu asta e calea pe care un tânăr director se cade să-și îndrume serviciul, nu e ăsta spiritul nord-atlantic despre care tot auzim. Nu e ușor să conduceți un asemenea monstru, dar ideea e că nouă un monstru nu ne face trebuință. Vrem un serviciu decent, profesionist și, dacă se poate, mai ieftin.
(…) Atât, deocamdată, domnule Hellvig, în ideea ca veștile despre mine să nu vă prindă pe picior greșit. Amintiți-le lupilor care plănuiesc acțiuni ilegale că, din câte îmi dau seama, nu sunt nici terorist și nici nu desfășor genul de activități încadrabile în domeniul de competență al SRI”, se arată în scrisoarea lui Doru Bușcu.
Jurnalistul a primit amenințări în repetate rânduri și pe diferite canale.
„Amenințările nu sunt noi. Acestea erau constante și aveau un aer relativ relaxat: adică, într-un fel sau altul, ajungeau la urechile mele din mediile de intelligence, care sunt pline de oameni cu urechile mari, de oameni dezamăgiți. Ajungeau la urechile mele că se discută de mine cu nemulțumire, că „băiatul trebuie potolit„. Nu aș spune că nu aveau motive, pentru că în mod constant m-am ocupat destul de frecvent de tematica SRI care a ieșit la iveală și a culminat cu ilegalitățile dezvăluite de presă. Ani la rând am vorbit despre faptul că SRI lucrează în ilegalitate, execută adversari politici. Toate rezultau din studiul atent al unor scăpări ale legii, din documente publice, dar am scris insistent.
Cu timpul, materialele au fost preluate de o presă cu audiență mai mare și a început pe conflictul acesta între tabere, au apărut și documentele pe care le susțineam eu. După care, probabil că în ultima vreme, războiul s-a acutizat între servicii și adversari politici și am fost băgat într-o oală. Cred că e și pe fondul de a le tăia bugetul, lucru pe care l-am cerut de multe ori. Asta pentru că acțiunile lor sunt total netransparente, că nu s-a văzut un raport de activitate, că instituția nu înțelege să dea explicații și am spus ca sunt două măsuri care pot aduce instituția în locul ei prescris de Constituție: să se modifice legea de funcționare și să se corecteze bugetul. Poate au tras concluzia că le-am tăiat bugetul. Am considerat că trebuie să semnalez, pentru că s-au adunat multe avertizări. Am toate motivele să cred că lucrurile stau așa”, a declarat Doru Bușcu, pentru Mediafax
Redactorul șef de la Cațavencii a mai afirmat că nu așteaptă un răspuns din partea conducerii SRI.
„Este un act unidirecțional, am făcut o scrisoare blândă. Urmează să scriu iarăși despre noutățile care se pregătesc și care sunt de așteptat din partea lor și sunt pregătit”, a susținut Bușcu.
El afirmă că în accidentul descris în scrisoarea către conducerea SRI, cu mașina de filaj, în mașină se afla familia sa.
„În mașină era familia mea și totul a fost suspect de la un cap la altul, în sensul că șoferul i-a râs în nas soției. Am căutat mașina și s-a dovedit că avea două numere – unul de la Armată. Când am ajuns la asigurare a spus că e de la SRI. Presupun că și alți agenți de la filaj au avut momente de scăpare și au intat în țintele lor. Au fost multe accidente de felul acesta, pentru că omul a recunoscut din prima, mașina fiind de la ministerul Apărării. Nimeni nu îmi va răspunde la întrebări, care e treaba cu mașina. Așa e sentimentul meu că era operațiune de filaj, o mașină cu două numere nu e o mașină cu intenții bune. Acțiunile secrete reușite rămân secrete, asta nu a fost o reușită”, consideră Bușcu.