42 de ani de la MARELE CUTREMUR, 4 martie 1977. 56 de secunde au schimbat ISTORIA. Asiguratori: Un seism similar poate afecta 850.000 de locuințe

Cutremurul care a avut loc în anul 1977 la ora 21:22, a produs cele mai mari pagube în Capitală, care este așezată în zona de impact a seismelor vrâncene.În București s-au prăbușit mai bine de 33 de clădiri și blocuri mari șiși-au pierdut viața 1.424 de oameni, din totalul de 1.578 de morți înregistrați în întreaga țară, iar alte 7.500 de persoane din Capitală au fost rănite. Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în Capitală. Printre cei decedați în seismul din 1977 s-au numărat și Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric și teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic și istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă și prozatoare), Alexandru Bocăneț (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică ușoară și romanțe), Eliza Petrăchescu (actriță de teatru și film).Printre orașele extrem de afectate de cutremurul din anul 1977 a fost și Zimnicea, situat în cel mai sudic punct al țării. După seism, autoritățile au anunțat că orașul a fost afectat în proporție de 80%, fiind practic ras de pe fața pământului.

Legenda urbană

În schimb, circulă și o legendă urbană potrivit căreia pagubele nu ar fi fost atât de mari și că autoritățile au dărâmat cu buldozerele clădirile care au rămas în picioare, după ce Nicolae Ceaușescu a anunțat că va vizita orașul. Fostul dictator a dat ordin ca orașul să fie reconstruit, în sprijinul locuitorilor venind oameni din nouă județe ale României. O bună parte din banii pentru reconstrucție au fost donați de Germania și Austria. Un deceniu mai târziu, noua infrastructură se deteriorase puternic din cauza lucrărilor slabe calitativ.

Epicentrul a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri, iar unda de șoc s-a simțit în aproape toată zona Balcanilor. În orașul Șviștov, situat pe malul Dunării în Bulgaria, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit. Seismul s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg.

Seismul a produs efecte puternice asupra solului, în nord-estul Munteniei și sudul Moldovei, precum crăpături și fenomene de lichefiere a solului, iar pe Valea Prahovei au avut loc alunecări de teren.

Chiar dacă în primele ore de după cutremur reacția autorităților a fost slabă, un număr mare de români s-au solidarizat și au ajutat la îndepărtarea dărâmăturilor și la salvarea victimelor. Măsurile de sporire a producției de alimente au fost luate, în urma apelului prezidențial, pentru a asigura necesarul populației și s-a dispus restabilirea rețelelor utilitare – apă, gaz, telefonie, curent electric. Au fost trimise ajutoare din toată țara către zonele afectate.

Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată, cu o suprafață epicentrală de circa 30 x 70 de kilometri. Cutremurele apar la adâncimi cuprinse în general între 70 și 200 de kilometri, fiind înregistrate și cutremure la adâncimi mai mari și respectiv mai mici, dar cu magnitudini reduse. Frecvența de apariție a cutremurelor vrâncene a fost analizată de-a lungul timpului, iar pe parcursul a 600 de ani, se poate aprecia, cu extrapolare, că media de generare este de trei cutremure de magnitudine mai mare de 7,2 pe scara Richter per secol.

În prezent, autoritățile au la dispoziție sistemul RO-ALERT prin care anunță populația în cazul unui cutremur – cetățenii nu vor fi anunțați înainte de producerea seismului, ci ulterior.

Director INFP: Ce s-a întâmplat atunci m-a determinat să continui cercetarea pe cutremure

Directorul științific al INFP, Mircea Radulian, povestește că în 1977, când s-a produs cutremurul, era în zona Operei, la subsolul restaurantului Hanul Berarilor, cu un grup de colegi studenți în anul II la Fizică.

„În prima parte nu am realizat că este cutremur, când a venit unda mai puternică am realizat că este cutremur, am încercat să ies, dar eram printre ultimii din grup. Nu pot să uit că în momentul în care am ieșit în curtea restaurantului, deși era târziu și se terminase mișcarea seismică, am văzut niște plopi mari la o distanță de vreo 50 de metri care încă se balansau dintr-o parte în alta, și nu era efectul berii. Era un lucru impresionant să vezi așa ceva în urma unei micșări seismice. Stăteam vizavi de Scala, acolo era dezastru, nici nu puteam să-mi imaginez că se întâmplă așa ceva”, își amintește Mircea Radulian ziua cutremurului care avea să rămână în conștiința românilor.

Radulian spune că atunci nu știa că peste câțiva ani va lucra la Institutul Național pentru Fizica Pământului, dar ce s-a întâmplat atunci l-a determinat să continue cercetarea pe cutremure.

„Pot spune cu certitudine că faptul că s-a produs acest cutremur foarte neplăcut pentru toată lumea a fost, pentru mine și un grup de studenți foarte buni la învățătură, un element destul de important care ne-a făcut să ne decidem să continuăm în cercetare pe fizica pământului, pe cutremure, practic. A fost un element important pentru noi în alegerea meseriei”, susține Mircea Radulian.

Directorul de la INFP mai spune că în 1977 în țară existau doar șapte-opt stații seismice, care înregistrau izolat. Un sistem de înregistrare a cutremurelor nu exista, fiind luată înregistrarea de la fața locului și analizată. În aceste situații, nici șeful statului nu ar fi putut fi anunțat înainte de producerea cutremurului.

„Nici nu se punea problema ca cineva să știe, să fie anunțat, nici măcar conducătorul țării, că ar fi un cutremur. Abia după 1977 s-a introdus o rețea telemetrată americană, foarte performantă la vremea aceea, care transmitea înregistrările în timp real prin radio la București și care a fost foarte utilă pentru noi. Abia în acel moment, cam prin 1980, se putea pune problema unei alarmări. Din acel moment, dacă se producea un cutremur în zona Vrancea, indiferent de ce magnitudine, era înregistrat pe instrumentele noastre din București, unda fizică apărea mai rapid, deci o puteai vedea înregistrată pentru stațiile din zona Vrancea, ele apăreau cu câteva secunde înainte de venirea mișcării în București. Deci cel care făcea de veghe la sistem, cum spunem noi, avea posibilitatea să vadă că în momentul acela s-a produs un cutremur și urma să vină și unda tehnică în București. Se putea obține, să zicem, această alarmare, dar prea multe nu puteam face”, arată Radulian.

Acum, spune Mircea Radulian, de la prima mișcare se poate ști că peste 20 de secunde urmează un cutremur mai puternic, care va produce pagube. Mai mult, când se produce un cutremur, informația se transmite la București de la prima mișcare înregistrată la stațiile din Vrancea.

„Prima mișcare se simte mai mult pe verticală și nu este atât de puternică, în schimb unda a doua se simte mai puternic și este cea care produce cele mai multe pagube. Nu contează magnitudinea, contează locul de data asta – Vrancea, unda B, care vine prima, ar ajunge cam după 20 și ceva de secunde în București. Unda F, a doua undă puternică, va ajunge peste alte 20 de secunde”, explică Radulian.

Directorul de la INFP spune că alarmarea ar putea ajuta să fie oprite procese periculoase, automat să se declanșeze un sistem de blocare a gazelor, a trenurilor, a unor procese periculoase, însă pentru aceasta ar trebui o strategie și anumite procedee, deoarece nu pot fi oprite instantaneu, pentru că sunt anumite riscuri.

Radulian mai spune că un cutremur din Vrancea are o arie mare de impact, poate afecta suprafețe foarte mari, incluzând București, Iași, Craiova și chiar Bulgaria și Republica Moldova.

„Pentru România, Vrancea rămâne cea mai periculoasă din mai multe motive. Unul din ele este chiar mărimea cutremurelor mari, apoi frecvența lor de apariție, faptul că apar destul de des, chiar dacă la nivel de zeci de ani, mult mai dese decât în alte zone și datorită faptului că, fiind de adâncime, au o arie de distrugere foarte mare. În timp ce unul din Banat poate produce efecte foarte mari, dar local, un cutremur din Vrancea poate afecta suprafețe foarte mari București, Iași, Craiova și în Bulgaria și în Republica Moldova”, susține Radulian.

El subliniază că este foarte puțin probabil să se producă un cutremur ca acela din urmă cu 42 de ani, cel mai probabil putând fi vorba despre un seism cu o magnitudine sub cea din 1977.

„Calculul matematic privind probabilitatea unui cutremur este statistic, dar din păcate este vorba de o probabilitate nu foarte mare. Dacă cineva spune anul, ziua și luna în care ar avea loc un cutremur, să fiți siguri că nu este adevărat, nu ai cum să știi cu o astfel de precizie când va avea loc un cutremur. E puțin probabil ca un cutremur mare să fie ca acela din ’77, foarte rar se întâmplă să ai cutremure identice. Următorul cutremur nu va semăna aproape sigur cu cel din ’77 și din punctul ăsta de vedere poate ne mai liniștim, poate fi unul ceva mai mic”, mai spune Radulian.

România este o țară seismică și tot ceea ce se face în fiecare an poate să contribuie la salvarea de vieți omenești, la reducerea efectelor acestor cutremure, subliniază Radulian.

„Calculele arată că aceste cutremure mari se produc la câteva secole. Sunt perioade de timp mai active, altele mai calme, dacă ne-am lua după statistici, am fi într-o perioadă mai liniștită. Faptul că în zona Vrancea apare o acumulare de tensiune, toată lumea știe acest lucru, că ai cutremure din astea mai mici, mai multe eliberează ceva din energie, dar numai o fracțiune mică și asta nu înseamnă că nu vom avea cândva un cutremur mare. Asta înseamnă că fracțiunea de energie eliberată este mult prea mică față de cea care se acumulează. Toate cutremurele care apar în alte zone, fenomene meteo, astronomice, aceste tensiuni în plus care apar ele sunt mici foarte mici față de tensiunea care acționează acolo în zona Vrancea și atunci nu influențează foarte mult, am putea spune că tot ce se întâmplă acolo este dirijat tot de forțele din zona Vrancea”, susține directorul științific de la INFP.