Laura Codruța Kovesi a spus, întrebată dacă este o rușine în Parlamentul European faptul că este acuzată în România, că este mândră de activitatea ei și de rezultatele pe care le-a obținut, subliniind, totodată că nu este singura țintă, ci mai sunt procurori care au plângeri pe numele lor.
„Eu sunt foarte mândră de activitatea mea și de rezultatele mele. În Europa sunt foarte apreciată. Am primit premii. Rezultatele sunt indiscutabile în istoria celor două instituții. Dacă vorbim de rușine și nerușine, pot să vă spun că activitatea procurorilor este foarte apreciată la nivel european. Ca atare, sunt foarte mândră de activitatea mea. (…) Cred că nu sunt singura țintă. Cred că sunt foarte multe alte persoane, procurori care sunt ținte. Sunt colegii împotriva cărora s-au făcut plângeri. Pentru ce? Că și-au făcut treaba”, a declarat Kovesi, la ieșirea din Secția de anchetare a magistraților.
Laura Codruța Kovesi este candidat la funcția de șef al Parchetului European.
Laura Codruța Kovesi, fost procuror șef al DNA, a declarat joi, după ce a fost învinuită într-un nou dosar care îi vizează pe Lucian Onea și Mircea Negulescu, că aceste acuzații sunt fabulații și nu a comis niciuna dintre fapte.
„Am contestat această activitate pentru că nu am fost citată legal, nu mi s-a respectat niciunul dintre drepturi. Spun că nu am comis niciuna din aceste fapte. Sunt fabulații pe care eu mă străduiesc să le clarific cât mai repede posibil. Nu pot să mă apăr pe un proces verbal de aducere la cunoștință a unei învinuiri”, a declarat Kovesi.
Întrebată dacă este sigură că Inspecția de anchetare a magistraților nu are dovezi împotriva sa, Kovesi susține: „Câtă vreme nu a făcut niciun lucru”.
Laura Codruța Kovesi a declarat că dosarele în care este vizată nu reprezintă o coincidență deoarece, potrivit acesteia, se desfășoară o campanie de hărțuire a sa, care durează de doi ani de zile.
„Nu este nicio coincidență. E în continuare o etapă din această campanie de hărțuire. Am 47 de acțiuni disciplinare. În alte situații procurorii acestei secții nu au comunicat câte dosare sunt în lucru, dar am aflat din spațiul public că sunt 18 dosare. Șe știa că este un vot pentru procedura de procuror european. Nu cred că este o coincidență. Imaginați-vă că am stat într-un birou și polițiștii îmi aduceau la cunoștință că mi s-a închis plângerea în timp ce veneau alte acuzații”, a declarat Laura Codruța Kovesi, la ieșirea din sediul Secției Speciale de anchetare a magistraților.
Totodată, fosta șefă DNA a subliniat că nu este vinovată pentru nicio faptă de care este acuzată.
„Din perspectivă managerială tot ce puteam să fac cu instrumentele pe care le-am avut la dispoziție am făcut. Am revocat procurori. Am dispus controale prin intermediul adjuncților mei. Și din interiorul și din afara instituției nu mi-au semnalat că sunt probleme. Categoric, vă spun că nu sunt vinovată pentru niciuna dintre faptele care mi se impută. Ei trebuie să dovedească că sunt vinovată, eu o să dovedesc că sunt nevinovată. Toată treaba aceasta are legătură cu candidatura mea”, a mai spus Kovesi.
Ora 18:00Kovesi a declarat, la ieșirea de la Secția de anchetă a magistraților, că după ce a spus că nu poate să dea declarații în dosarul extrădării lui Popa pentru că nu a studiat cazul, în birou au intrat mai mulți avocați care au anunțat-o că mai este învinuită într-un dosar.
„Am fost împiedicată să dau declarație. Dorința mea a fost să lămuresc cât mai repede acele fabulații. Am făcut o cerere prin care am solicitat să văd dosarul și pentru a cunoaște acuzațiile. În 15 februarie mi s-a adus la cunoștință că sunt învinuită, dar eu nu am primit detaliile. A stabilit să am acces la documente în perioada 8-14 martie. Astăzi am fost îm imposibilitate de a da declarație pentru că nu am avut acces la acuzații. Mi s-a spus că trebuie să rămân în birou. Am întrebat dacă pot să plec și să aștept citația. Mi s-a zis că nu și mi s-a spus că sunt acuzată într-un alt dosar”, a declarat Laura Codruța Kovesi.
Aceasta spune că în noul dosar ar fi vorba despre constituire de grup infracțional organizat.
„Nu știu care e urgența de nu pot să fiu chemată în altă zi. A spus că nu contează pentru că ea poate să mă citeze. Din nou dreptul la apărare și procesul verbal a fost întocmit cu încălcarea tuturor drepturilor. Nu știu care e acuzația la acest moment, pentru că procesul verbal a fost semnat doar de avocați, nu și de procuror. Nu am reținut, pentru că citea foarte repede. Acuzația este că aș fi coordonat un grup infracțional organizat cu procurorii în DNA. Nu s-a dispus nicio măsură”, a mai spus Kovesi.
Laura Codruța Kovesi a fost pusă sub acuzare pentru represiune nedreaptă în dosarul procurorilor de la DNA Ploiești, Mircea Negulescu și Lucian Onea, au confirmat, pentru Mediafax, surse apropiate anchetei. În acest dosar, cei doi procurori sunt sub control judiciar.
Mircea Negulescu este cercetat pentru participație improprie sub forma complicității la favorizarea făptuitorului și complicitate la represiunea nedreaptă, iar Lucian Onea, pentru participație improprie sub forma complicității la favorizarea făptuitorului, represiunea nedreaptă și cercetare abuzivă.
În fapt, cei doi sunt acuzați că au constrâns anumiți martori să facă sesizări și tabele false cu alegători din Republica Moldova, documente din care să rezulte că alegătorii ar fi primit bani drept „mită electorală”.
Cei doi, alături de alți procurori din cadrul DNA Ploiești, sunt acuzați și de constituire de grup infracțional organizat.
Ora 13:00 Laura Codruța Kovesi a ajuns la sediul Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție, pentru a fi audiată în dosarul privind repatrierea directorului FNI Nicolae Popa din Indonezia. Așteptată de zeci de jurnaliși și susținători, fosta șefă a DNA nu a făcut nici o declarație la sosire.
Claude Moraes (grupul S&D al socialiștilor europeni, președinte al Comisiei LIBE), Judith Sargentini (Alianța Verzilor, cea care a surprins-o pe Maria Grapini numărând greșit voturile pentru Kovesi) și Ingeborg Grassle (PPE, președinte al Comisiei CONT) vor fi cei trei reprezentanți din echipa de negociere a PE cu Consiliul UE pentru șefia procurorului-șef european, anunță europarlamentarul PNL, Marian-Jean Marinescu.
„Cred că este o echipă de negociere foarte puternică. Propunerea Parlamentului European va fi susținuta foarte tare”, a afirmat, pentru Mediafax, Marian-Jean Marinescu, care a reprezentat grupul PPE în cadrul ședinței.
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan oferă mai multe detalii despre cei trei negociatori ai Parlamentului European și procedurile care urmează pentru desemnarea candidatului final, ce va fi votat în plenul PE.
De la ora 11:00, Conferința Președinților, formată din președintele Parlamentului European (PE) Antonio Tajani și liderii de grupuri politice, a decis la Bruxelles, echipa de negociere cu reprezentanții Consiliului UE pentru numirea procurorului-șef european. Prima alegere în Comisiile CONT și LIBE a fost Laura Codruța Kovesi.
Grupul Partidului Popularilor Europeni (PPE) a fost reprezentat în ședința de joi de europarlamentarul PNL Marian-Jean Marinescu.
„Consilul are o listă de priorități, cu reprezentantul Franței pe primul loc și doamna Kövesi pe locul doi. Parlamentul European are o altă listă, potrivit voturilor din#LIBEși#CONT,în care doamna Kovesieste pe primul loc, iar candidatul Franței pe locul doi. Cei care vor reprezenta Parlamentul European în aceste negocieri nu au voie să devieze de la poziția dată prin vot de comisiile LIBE și CONT.(…) Eu voi susține ideea ca echipa de negociatori a Parlamentului să fie formată din trei persoane, ca și echipa Consiliului.
În ce privește candidații, așa cum am făcut-o și în cadrul voturilor din LIBE și CONT, în calitate de eurodeputat român din Partidul Național Liberal și vicepreședinte al PPE, voi susține interesele României și o voi sprijini pe dna Kövesi,” anunță Marinescu pe Facebook.
Deoarece deține președinția rotativă a Consiliului UE, Româniaar fi avut dreptul să participe la negocierile Consiliului cu reprezentanții Parlamentului European, pentru desemnarea viitorului procuror șef european.
„Consiliul a desemnat o ierarhie inițială a celor trei candidați. Echipa de negociatori care va avea discuții cu Parlamentul trebuie să vadă cum poatereconciliapoziția celor două instituții. Este un grup detrei ambasadori din trei țări, care reprezintă statele ce dețin și urmează să dețină Președinția Consiliului UE”, a declarat Romain Sadet, de la Centrul de comunicare al Consiliului.
Însă când un candidatprovinedin unul din statele ce ar avea dreptul la un reprezentant la negocieri, regulamentul Consiliului UE prevede căurmătorul stat membruce va deține Președinția Rotativă a UE să trimită un ambasador în locul său.
„De aceea, a fost luată decizia privind cei trei ambasadori să fie ai statelor careurmeazăsă dețină Președinția Rotativă a Consiliului UE:Finlanda, Croațiași Portugalia. Germania urma după Croația, dar pentru că unul dintre candidați este cetățean german, a fostînlocuităde următoarea, și anume Portugalia. Acestea sunt regulile de procedură care au fostagreatede cele22 de state membreînaintea începerii procesului de alegere a procurorului șef european.”
După negocierilor echipei PE cu cea a Consiliului UE, va fi propus un candidat unic pentru funcția de procuror șef european, pe care Parlamentul European îl va vota cel târziu în aprilie.
„Azi se întâlnesc liderii grupurilor politice care vor valida echipa de negociere a Parlamentului European, formată din două persoane. Parlamentul și-ar dori ca negocierea să fie în următoarele două săptămâni, pentru ca noi să votăm în martie. În cel mai rău caz, o să fie în aprilie. Cred că o să fie în martie,” a declarat europarlamentarul Cristian Preda pentru Mediafax.
În negocieri, Consiliul UE va fi reprezentat de ambasadorul Finlandei, asistat de reprezentanții Croației și Germaniei.
„Nu pot fi mai multe voci ale Consiliului. E o voce. Așa cum Guvernul României a fost reprezentat în timpul președinției austriece, era cineva care asista la discuție din Consiliu. Când Consiliul negocia cu noi, cu Parlamentul, respectiv cu Comisia, tot așa și acum, vor fi finlandezii, care vor negocia și vor fi asistați de către nemți și de către croați, membri ai viitoarelor președinții”, a explicat Preda.
„Ideea e să se termine această procedură. N-are rost s-o lungești, câtă vreme votul în Parlament a fost clar și nu sunt chestiuni atât de complicate. De obicei, acest tip de dosare care sunt negociate între Parlament, Comisie și Consiliul UE sunt foarte complicate, uneori cu zeci, sute de chestiuni în discuție, pentru că sunt dosare legislative care presupun ramificații numeroase și sunt multe ședințe în care se întâlnesc toate aceste trei părți și negociază punct cu punct. Aici va fi un singur punct: numirea procurorului-șef. Datorită acestui fapt, nu e o negociere foarte complexă.”
Europarlamentarul acuză dezinformarea în presă și confuziile în legătură cu procesul desemnării penru funcția de procuror-șef al Parchetului European.
„Din păcate, nu s-a explicat în detaliu tot procesul ăsta. E și o procedură nouă și atunci s-au și avansat diverse ipoteze. Mulți au încercat să falsifice informația. Am văzut că un membru PSD a spus că se reia votul. Nu se reia niciun vot. Nu există din partea guvernului finlandez, croat sau german vreun semnal că n-ar susține lupta anti-corupție, că asta este miza. Ideea că s-ar fi întâmplat ceva înainte de vot, reprezintă pur și simplu tentative de a arunca diverse perdele de fum în discuția asta, care este afectată de acuzații, de tot ce s-a montat împotriva luiKovesi. E jenant ce se întâmplă. Nu are niciun fel de substanță că e un candidat care a picat și din pricina căruia s-ar relua procedura. Candidații au fost analizați mai întâi de o comisie de experți, 12 juriști atent selecționați și au examinat dosarele. Nu e un proces tratat superficial. Selecția a fost foarte serioasă. Se joacă alții cu vorbele acasă. Nu înțeleg la ce servește această subminare a capacității Parlamentului European de a face treaba. PSD asta încearcă să ne spună, că Parlamentul nu e bun de nimic.”
Eurodeputatul PSD Gabriela Zoană afirmase marți că, în urma unor discuții pe care le-a avut cu diferiți eurodeputați despre votul din Comisiile LIBE și CONT, ar exista „voci” care solicită reluarea procedurii pentru șefia Parchetului European și că n-ar fi exclusă amânarea pe termen nedefinit a nominalizării.
„Astfel, la fel ca și în cazul referendumului pentru Brexit, abia după vot, care a fost unul extrem de strâns, atât cei care au votat, dar și cei care au absentat de la procedura din comisii, au realizat ce s-a întâmplat de fapt. La fel ca și la referendumul pentru Brexit, acum există voci care solicită o reluare a procedurii, avându-se în vedere atât absențele membrilor titulari din fiecare comisie, dar și faptul că unul dintre candidați nu îndeplinea condițiile pentru a candida pentru o asemenea funcție. Acum există mai multe posibilități în ceea ce privește procedura desemnării procurorului șef european – există și posibilitatea reluării procedurii sau amânarea pe termen nedefinit a nominalizării, mai ales că votul din Consiliu a fost unul care nu a coincis cu votul din Comisii,” anunța Gabriela Zoană, printr-un comunciat de presă remis, marți, Mediafax.
„În orice caz, prevăd că Laura CodruțaKovesiva avea soarta Brexitului– amânarea oricărei decizii în ceea ce o privește, cel puțin până la instalarea noului Parlament. Nu înțelege nimeni de ce se dorește a se face nominalizarea acum, de către actuala formulă a Parlamentului, mai ales că în luna mai urmează să aibă loc alegerile europarlamentare care vor schimba cu siguranță și echilibrul de forțe din Parlamentul European, dar și opinia acestei instituții în legătură cu prezența între candidați a unei persoane controversate cel puțin din punct de vedere al imaginii în țara de proveniență.”
Tot astăzi, Laura CodruțaKovesia fost chemată la audieri de procurorii Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, în dosarul privind extrădarea lui Nicolae Popa, în care fosta șefă DNA are calitatea de suspect, deschis în urma unui denunț al lui Sebastian Ghiță.
„E clar că această chestiune cu dosarul penal, sunt mult coincidențe. S-a început urmărirea penală când am plecat la Bruxelles, coincidență – sunt citată în 7 martie, când va fi luată o decizie în Parlamentul European. O să vedem cât de mult afectează. Ceea ce a ținut de mine eu am făcut, din punct de vedere al tehinicii profesioniste, eu treaba am terminat-o. Acum este o decizie politică. Această decizie politică nu am determinat-o eu sau alt candidat, ci a fost o decizie stabilită prin regulament”, a declarat Laura CodruțaKovesi, la Europa Fm.
Luni, liberalii solicitau Guvernului să facă public mandatul cu care ambasadorul român la Uniunea Europeană și ministrul Justiției, Tudorel Toader, vor participa la ședințele privind desemnarea procurorului-șef european.
„Săptămâna aceasta este săptămâna decisivă pentru alegerea primului procuror șef al Uniunii Europene. Săptămâna aceasta vor avea loc două reuniuni extrem de importante în cadrul acestui proces. Miercuri, 6 martie, ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene se vor întâlni pentru a evalua procedura de selecție ca urmare a etapei ce a avut loc săptămâna trecută în Parlamentul European, iar vineri, 8 martie, miniștri de Justiție din Uniunea Europeană vor avea prima discuție politică la nivel înalt în vederea stabilirii poziției Consiliului UE privind desemnarea primului procuror șef al UE (…) Cerem Guvernului României să facă public mandatul cu care reprezentantul României și apoi ministrul de Justiție vor participa la aceste ședințe, așa cum și noi am făcut publică susținerea pentru candidatul român, am făcut lobby pentru candidatul român, am votat-o, am promis că vom convinge PE să o voteze și am reușit”, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, la finalul ședinței PNL.
„Consiliul Uniunii Europene nu are în acest moment o poziție stabilită, (…) iar noi cerem Consiliului să-și stabilească cât mai rapid poziția și să țină cont de primele două etape în care candidatul român a fost pe loc întâi. În al doilea rând, somăm Guvernul României să înceteze orice acțiune de sabotare a candidatului român la poziția de procuror-șef european. În ultimele săptămâni ministrul Justiției și-a făcut titlul de glorie din faptul că a trimis scrisori denigratoare privind candidatul român miniștrilor de Justiție din alte țări ale UE, iar europarlamentarii PSD s-au milogit săptămâna trecută pentru a cere drept de vot în comisia LIBE pentru a putea vota împotriva candidatului român.”