Legea LOBBY-ului, proiectul inițiat de Tăriceanu, adoptată TACIT de Senat/ A trecut și proiectul pentru modificarea regimului stării de ASEDIU și de URGENȚĂ

Articolul trei alproiectului reglementează semnificația termenilor și a expresiilor folosite în lege, precum activitatea de lobby, contract de lobby, societate de lobby, lobbyist, lobbyist intern, asociație de interese, reprezentant al grupurilor de interese și reprezentanți publici.

„Proiectullegislativ are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic privind obligațiile de conduită și de înregistrare a unor persoane sau grupuri, în asociere cu activitățile prin intermediul cărora se urmărește influențarea directă a activității de legiferare și a proceselor decizionale la nivelul administrației publice centrale și locale, în vederea asigurării unei funcționări corespunzătoare a autorităților publice și procesului de luare a deciziilor la nivelul acestora, pentru ca instituțiil statale să își păstreze legitimitatea și reprezentativitatea, iar influențarea proceselor decizionale să fie posibilă în condiții de egalitate și transparență”, conform raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Activitatea de lobby reprezintă, potrivit inițiativei legislative, „orice contact organizat și structurat cu reprezentanți publici pentru exercitarea unei influențe în interesul unui client” în sensul influențării activităț̦ii de legiferare și a deciziilor administrației publice. Lobbyist-ul este definit ca fiind „o persoană care exercită o activitate de lobby în calitate de angajat sau prestator în cadrul unei societăți de lobby sau în cadrul unei societăți care include lobby-ul în obiectul său de activitate”.

Astfel, potrivitproiectului de lege a lobby-ului, reprezentanții publici (demnitarii numiți sau aleși, funcționarii publici și personalul contractual) nu pot desfășura activitatea de lobbyist. De asemenea, conflictele de interese și incompatibilitățile pentru persoanele care fac obiectul Legii nr.161/2003 în relația cu societățile comerciale „se aplică întocmai și în relația cu societățile de lobby și cu societățile care angajează lobby-iști interni”.

Totodată, „este nulă orice clauză dintr-un contract de lobby prin care se prevede onorariu de succes în măsura în care activitatea de lobby urmărește încheierea contractelor cu statul sau cu o unitate administrativ-teritorială”, mai arată înproiectullegislativ.

Încălcarea acestei prevederi de către un client al unei activități de lobby, respectiv de către o societate de lobby sau de o societate care angajează lobiști interni, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de până la 50.000 lei. În cazul săvărâșirii repetate a faptei, amenda este de 100.000 lei. Constatarea și sancționarea contravenției în acest caz se efectuează de către personalul de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

Inițiativa legislativă mai prevede că lobbyist-ul trebuie să-și prezinte misiunea la primul contact cu un reprezentant public.

„O persoană care desfășoară o activitate de lobby și de reprezentare a intereselor trebuie să prezinte misiunea sa, la primul contact cu un reprezentant public, precum și identitatea și preocupările specifice ale beneficiarului sau clientului său, respectiv ale asociației de interese; să nu dobândească informații într-o modalitate sau formă ilegală; să comunice informațiile deținute pentru exercitarea activității sale cu respectarea adevărului; să se informeze cu privire la restricțiile de activitate și la normele de incompatibilitate adoptate pentru reprezentanții publici și să respecte restricțiile respective; să nu exercite nicio formă de presiune ilegală sau inadecvată asupra reprezentanților publici; aceasta nu exclude efectuarea acțiunilor legale în sensul prevederilor legii civile, pentru a asigura efectele necesare unei intervenții”, mai stipuleazăproiectulde lege.

De asemenea, inițiativa prevede înființarea Registrului de lobby și de reprezentare a intereselor, administrat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București. Organizarea și funcționarea Registrului de lobby și de reprezentare a intereselor se aprobă prin Hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Justiției. Societățile de lobby și societățile care angajează lobbyiști, precum și lobbyiștii și lobbyiștii interni, pot exercita activități de lobby numai de la data înregistrării în Registrul de lobby.

Propunerea legislativă privind transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor a fost înregistrată în Senat, pe 25 septembrie 2018, și a primit raport de admitere, fără amendamente, de la Comisia juridică pe 28 februarie.

Senatul a retrimis, pe 4 martie,proiectulLegii lobby-ului inițiat de Călin Popescu Tăriceanu și ALDE la Comisia juridică, la cererea senatorului senatorului ALDE Ionuț Sibinescu, motivând necesitatea modificării articolului care reglementează semnificația termenilor folosiți în inițiativă.

Termenul de adoptare tacită pentru proiect s-a împlinit pe 6 martie, Senatul fiind primul for sesizat,proiectulurmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, în calitate de for decizional.

Senatul a adoptat tacitproiectulpentru modificarea regimului stării de asediu și de urgență

Senatul a adoptat tacit luniproiectulde lege care modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, după ce termenul pentru dezbatere și adoptare s-a împlinit la data de 5 martie.

Potrivit inițiativei legislative, se propune introducerea unui nou articol, (2), la alineatul 9, ce reglementează faptul că, „conducătorii autorităților publice și administratorii operatorilor economici care asigură servicii de utilitate publică în domeniile energetic, sănătate, agricultură și alimentație, alimentare cu apă, comunicații și transporturi au obligația de a asigura continuitatea furnizării esențiale pentru populație și pentru forțele destinate apărării”.

De asemenea, se modifică, atribuțiile și răspunderile autorităților civile și militare. Astfel că, acestea vor trebui „să asigure paza militară a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a sediilor posturilor de radiodifuziune și de televiziune publică, a operatorilor economici care dețin capacități de importanță strategică la nivel național, precum și a obiectivelor de importanță deosebită pentru apărare, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naționale pentru apărare, cînd situția impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie și apă potabilă, după caz”.

Conform legii în vigoare, autoritățile civile și militare trebuie „să asigure paza militară a sediilor autorităților publice centrale și locale, a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, de radio și de televiziune, precum și a unor agenți economici sau obiective de importanță națională; când situația impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie și apă potabilă, după caz”.

O altă modificare privește articolul 21, unde se modifică alineatul (1) și se introduce un nou alineat, alineatul (3). Conform expunerii de motive aproiectului, modificarea alineatului (1) „are în vedere eliminarea unei posibile interpretări eronate în sensul că măsurile de ridicare prin trepte a capacității de luptă a unităților militare din cadrul forțelor destinate apărării să fie dispuse doar pentru acele structuri dislocate în unitățile administrativ-teritoriale în care a fost instituită starea de asediu sau starea de urgență”.

Introducerea articolului (3) reglementează conform sursei citate, modul „în care se pun în aplicare dispozițiile alin (1)”. Astfel, conformproiectului legislativ, se crează cadrul legal pentru instruirea și utilizarea rezerviștilor, pe care instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale îi pot concentra pentru „instruire și îndeplinirea unor misiuni sau pot chema persoane fizice apte de muncă pentru prestări de servicii în interes public”.

De asemenea, se propune modificarea măsurilor luate pe durata stării de asediu, pentru punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naționale pentru apărare, ce presupune asigurarea produselor și serviciilor necesare forțelor apărării.

O altă modificare constă în faptul că se introduce posibilitatea rechiziționării bunurilor, pe durata stării de urgență sau de asediu.

Se modifică și nerespectarea măsurilor luate în cazul nerespectării articolului 9, ce presupune . Astfel că, aceasta va fi pedepsită contravențional „cu amendă de la 100 lei la 5.000 de lei pentru persoane fizice, și de la 1.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice”, conformproiectului legislativ.

De asemenea, se abrogă articolul 31, fiind eliminată răspunderea Comandantului suprem al forțelor armate și a membrilor din Consiliul Suprem de Apărare a Țării, dar și pedepsa pentru personalul militare în cazul insubordonării.

Conform acestuia, „(1) Fapta personalului militar în activitate sau mobilizat, care manifestă atitudine de defetism, incită la insubordonare sau nu execută ordinele primite, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu închisoare pe viață”. Iar, „(2) Comandantul suprem al forțelor armate și membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării răspund pentru ordinele date și pentru efectele executării acestora”.

Proiectullegislativ a fost înregistrat la Senat, for decizional fiind Camera Deputaților.

Termenul de adoptare tăcită s-a împlinit pe data de 5 martie.

Foto: Hepta