Comitetul european pentru prevenirea TORTURII, vizită în penitenciarele românești. Ce relevă raportul CPT

În cursul vizitei din 2018, delegația CPT a examinat tratamentul aplicat de către poliție persoanelor private de libertate și condițiile de detenție a deținuților aflați în arest preventiv, din zece centre de detenție din toată țara. În plus, delegația a vizitat cinci închisori, concentrându-se pe tratamentul deținuților în regim închis și de maximă siguranță și al celor în arest preventiv și pe furnizarea îngrijirilor medicale.

Raportul semnalează că majoritatea persoanelor chestionate de către delegația CPT au declarat că au fost tratate corect de polițiști. Totuși, deținuții au făcut un număr mare de declarații privind rele tratamente fizice aplicate de către polițiști (multe dintre acestea susținute de dovezi medicale). Acuzațiile se refereau în special la palme, pumni, șuturi și lovituri de baston, aplicate de polițiști suspecților, fie la momentul arestării, fie în timpul interogării la secția de poliție, aparent în scopul forțării unei mărturisiri.

Raportul recomandă ca Ministerul de Interne și Inspectoratul General al Poliției Române să transmită un mesaj hotărât privind faptul că relele tratamente aplicate persoanelor deținute sunt ilegale, denotă lipsă de profesionalism și vor face obiectul unor sancțiuni corespunzătoare.

În legătură cu garanțiile împotriva relelor tratamente aplicate de către poliție persoanelor private de libertate, s-a observat un număr de neajunsuri, în special privind accesul la un avocat, inclusiv posibilitatea de a avea o discuție confidențială cu un avocat, dar și în legătură cu dreptul de a avea acces la un medic.

CPT continuă să creadă că persoanele deținute sunt expuse unui risc mai mare de intimidare, presiune și chiar maltratare în centrele de detenție ale poliției.

CPT aprobă eforturile depuse începând cu 2014 pentru reforma sistemului penitenciar, în special privind dezvoltarea serviciului de probațiune, reducerea populației carcerale cu aproximativ 30%, cât și introducerea de remedii compensatorii pentru deținuții ținuți în condiții de suprapopulare. Suprapopularea din penitenciare nu a fost regăsită în mod egal între sau în cadrul închisorilor, iar nivelurile cele mai grave au fost observate în celulele cu regim închis, cele cu deținuți în arest preventiv și cele de primire (carantină). Spațiul neîncăpător și precaritatea condițiilor de trai din aceste celule, combinate cu timpul insuficient petrecut în afara lor și lipsa activităților pot fi considerate tratament inuman și degradant. De asemenea, aceste condiții nu îi ajută pe deținuți să se pregătească pentru reintegrarea în comunitate.

CPT pune de mult sub semnul întrebării rațiunea de a fi și modul de operare al forțelor speciale de intervenție (așa numiții „mascați”), care acționează în acele instituții ce găzduiesc deținuți cărora li se aplică regimul de maximă siguranță.

Câteva episoade de violență între deținuți sunt documentate, în special în legătură cu tineri deținuți adulți, care au fost sever maltratați și abuzați sexual de alți prizonieri in celulele lor. Situația era deosebit de îngrijorătoare la Penitenciarul Bacău, unde delegația CPT a trebuit să intervină pentru ca trei deținuți vulnerabili să fie scoși din celula unde erau abuzați în mod grav. Datoria autorităților față de deținuți cere ca fiecare închisoare să-și stabilească în mod clar o strategie anti-intimidare.

Mai mult, raportul analizează mai multe decese survenite în închisoare și recomandă ca, în mod sistematic, să se întreprindă o anchetă completă în cazul fiecărui deces, de către o autoritate independentă de sistemul penitenciarelor. Aceste anchete trebuie să stabilească, între altele, cauza decesului, faptele care au dus la deces, inclusiv orice factori care au favorizat decesul și dacă acesta ar fi putut fi evitat.

CPT are serioase dubii în privința organizării și revizuirii regimului de maximă siguranță. El critică alocarea sistematică a deținuților către un regim de maximă siguranță doar pe baza cuantumului pedepsei aplicate. În schimb, CPT susține ca plasarea să se bazeze pe o evaluare individuală de risc a comportamentului deținutului și pericolul pe care acesta îl reprezintă pentru siguranța și securitatea personalului și a altor deținuți.

Ca și în cazul vizitelor anterioare, deținuții din penitenciarele vizitate primeau porții mici și inadecvate de hrană; absența fructelor și legumelor era frapantă. Calitatea și cantitatea de hrană oferită trebuie îmbunătățite.

Observațiile din cursul vizitei din 2018 au arătat că serviciile medicale din închisorile vizitate nu erau satisfăcătoare în cele mai multe cazuri.

În ce privește disciplina, CPT critică faptul că incidentele de autoagresiune și de tentativă de suicid sunt tratate ca abateri disciplinare; el mai recomandă ca restricționarea vizitelor să nu fie folosită ca pedeapsă disciplinară. În plus, orice izolare a deținuților pentru motive de siguranță sau administrative trebuie însoțită de garanții corespunzătoare, inclusiv de o procedură de reexaminare.

foto: Mediafax Foto / Andreea Alexandru