Judecătorii de la Haga se vor pronunța miercuri cu privire la apelul depus de fostul lider al sârbilor bosniaci.
În 2016, Tribunalul Penal pentru fosta Iugoslavie l-a condamant pe Radovan Karagici (73 de ani) pentru rolul său jucat în masacrul de la Srebrenița din 1995, unde forțele Republicii Srpska au ucis peste 8.000 de musulmani. Crimele comise la Srebrenița, în plin colaps al Iugoslaviei, au constituit cel mai amplu masacru din Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Radovan Karagici mai este, de asemenea, acuzat de epurări etnice, în special prin strămutări de populație în mai multe orașe ale Bosniei și Herțegovina, violuri, precum și de terorizarea civililor în timpul Asediului din Sarajevo, considerat la acea dată cel mai lung asediu din istoria modernă – 1.425 de zile.
În cei trei ani de război interetnic, luptele purtate între bosniacii musulmani, sârbi și croați au lăsat în urmă peste 100.000 de morți și 2,2 milioane de persoane fără adăpost.
Radovan Karagici a denunțat dosarul său ca fiind un „proces politic” și a făcut apel pe 50 de puncte din condamnarea sa.
Acum, procurorii vor să obțină închisoare pe viață pentru fostul lider al sârbilor bosniaci, considerând primul verdict prea indulgent.
Verdictul va fi pronunțat la Haga, începând cu ora locală 14:00, de către Mecanismul de Tribunale Penale Internaționale (MICT), care a preluat activitatea Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPIY).
Un cântec dedicat lui Karagici
Timp de 13 ani, Radovan Karagici a fost cel mai căutat om de pe continentul european. Odiseea capturării sale s-a terminat în 2008, în apropiere de Belgrad, unde Karagici trăia sub o altă indentitate și cu o altă înfățișare – în rolul unui vraci New Age.
Verdictul de la Haga – și întreaga lui narațiune legată de epurarea etnică a bosniacilor musulmani – vine într-un context internațional marcat de atacurile asupra celor două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă.
În transmisiunea live a tragediei, Brenton Tarrant, autorul masacrului, poate fi auzit la volanul mașinii sale fredonând un cântec. Potrivit Balkan Insight, este vorba despre un cântec de război al trupelor sârbe dedicat lui Radovan Karagici – „De la Bihac până în satul Petrovac”.
De altfel, Tarrant pare a nutri, de pe poziții extremiste anti-musulmane, o fascinație față de istoria confruntărilor imperiale din Peninsula Balcanică. În 2016, australianul ar fi efectuat un scurt sejur în Balcanii de Vest, călătorind cu autocarul prin Serbia, Croația, Bosnia, și Muntenegru, pe urmele istorice ale Imperiului Otoman.
Brenton Harrison Tarrant, un adept al supremației albe și autoproclamat „etno-naționalist”, a comis pe 15 martie un atac asupra a două moschei din orașul Christchurch, Noua Zeelandă, împușcând mortal 50 de persoane.
Înaintea atacului, individul a publicat pe contul său de Twitter, sub numele de Brenton Tarrant, mai multe poze cu arme și o „proclamație” de 74 de pagini în care își explică acțiunile.
Printre motivele invocate de atacator se numără „crearea unei atmosfere de teamă” și „incitarea la violență” împotriva musulmanilor. Atacatorul a menționat și catedrala Hagia Sophia din Istanbul, transformată în moschee după cucerirea otomană.