Judecătorul orădean Florica Roman a postat, joi, pe blogul personal, faptul că includerea unor dezbateri privind justiția în campania electorală pentru europarlamentare riscă să compromită și mai mult încrederea cetățenilor în justiție.
„Tema justiției a divizat grav românii, împărțindu-i în două tabere, aparent ireconciliabile. (…) Includerea unor dezbateri privind justiția în campania electorală pentru europarlamentare nu poate decât să adâncească falia între cele doua tabere și să compromită și mai mult încrederea cetățenilor în justiție, ceea ce este foarte grav pentru societate și foarte dăunător pentru justiție. (…) Dacă un referendum despre justiție nu strânge 50%+1 dintre votanți, indiferent de cum se votează, înseamnă că cei care au inițiat referendumul sunt compromiși și/sau tema ori unghiul din care este abordată tema justiției este una compromisă, care nu interesează marea masă a românilor. Indiferent de motiv, un scor sub 50%+1 prezență la vot pentru referendum va compromite orice discurs despre justiție, atât pe cel demagogic, cât și pe cel axat pe problemele reale din justiție”, a arătat Roman.
Aceasta susține că eșecul referendumului pentru justiție ar însemna și eșecul politicilor din cel puțin ultimii zece ani, politici focusate intens numai pe acest domeniu, iar o prezență sub 50% plus unu dintre cei cu drept de vot la respectivul referendum ar fi un semnal că cetățenii s-au săturat „de demagogie și populism ieftin”, că s-au săturat că justiția să le fie prezentată ca unică soluție la toate problemele sociale.
Magistratul orădeam susține că folosirea populistă în scop electoral, încă o dată, a justiției, printr-un referendum convocat odată cu alegerile europarlamentare, riscă să delegitimeze și să compromită total justiția, aflată și așa în cădere liberă în ceea ce privește încrederea cetățenilor în ea.
„Dincolo de costul electoral plătit de inițiatorii referendumului, costul pentru România și cetățenii ei a unui astfel de demers populist, care angrenează justiția în jocul politico-electoral, va fi acela că va diviza cu adevărat iremediabil societatea românească, cu consecințe incalculabile pe termen mediu și lung. Pe scurt, propunerea unui asemenea referendum și rezultatele lui trebuie să angajeze răspunderea cuiva pentru că justiția nu mai poate fi o măciucă de bătaie eternă în caftelile politice”, a mai arătat Florica Roman.
Judecătorul Curții de Apel Oradea a explicat că un astfel de referendum este convocat de președintele României, în baza art. 90 din Constituție, care face un plebiscit pentru a afla voința poporului cu privire la o problemă de interes național.
„Aceste referendumuri nu sunt obligatorii, ci au numai rol consultativ, fiind o referință pentru decidenții politici cum să modifice legi sau politici publice”, a precizat Roman.
Aceasta a adăugat că, în confomitate cu Legea Referendumului nr. 3/2000, referendumul pentru probleme de interes national nu poate fi făcut pe teme ce nu pot face obiectul revizuirii Constituției.
„Când vorbim despre o chestiune de >, cu atât mai mult cu cât e vorba de a > > poporului, pentru a da legimitate unui asemenea plebiscit popular, prezența la vot trebuie să fie de peste 50%+1. Nu vorbesc despre validarea referendumului, care oricum nu produce efecte juridice, ci despre faptul că, pe o temă atât de importantă și care a divizat Romania, cum e justiția, doar o prezență de peste 50% ar legitima și ar face util demersul”, a conchis magistratul orădean.
Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, că este aproape hotărât să organizeze un referendum pe data de 26 mai, când vor avea loc alegerile europarlamentare, și alături de echipa de la Cotroceni lucrează foarte intens la acest lucru.
Foto: Mediafax Foto