Ce se întâmplă cu economia românească în viziunea directorilor executivi? „Noi cam stăm pe la boxe. Trebuie să lucrăm la deficitul de mândrie la nivel național”

„Dacă l-ați invitat pe antreprenorul Mihai, vă va spune că este o oportunitate (actuala situație economică, mai puțin optimistă – n.red.) și, de obicei, am crescut mai tare decât piața, când a venit câte o criză. Dacă îl întrebați și pe executivul care a fost și fost și bancher, se uită că mașina de M&A sau de achiziții este la boxe, nu în cursă”, a spus, marți, Mihai Marcu, CEO și președinte al MedLife Group, la prezentarea studiului „PwC Global CEO Survey 2019″.

Iar situația nu este deloc asemănătoare cu viteza la care rulează economiile din jur. „Săptămâna trecută, am avut o călătorie prin câteva țări din balcanice: Sofia, Skopje. Nu mi s-a părut niciunul la boxe. Aici mi s-a părut că noi cam stăm pe la boxe”, a adăugat Marcu.

MedLife a anunțat anul trecut că plănuiește să se extindă în regiune, iar primul pas l-a făcut, la începul acestui an. La începtului lunii martie, MedLife a finalizat tranzacția de cumpărare a pachetului majoritar, de 51%, de acțiuni al grupului de companii Rózsakert Medical Center, din Ungaria, iar, în următoarele luni, plănuiește să ne extindă cu încă două unități medicale în Ungaria, în regim de greenfield, și nu exclud o nouă achiziție.

„În fiecare, noi am investit aproximativ 20 de milioane de euro în CAPEX nou (achiziții de active – n.red.). În decembrie (după 18 decembrie 2018, când au apărut primele discuții despre taxa pentru bănci – n.red.), chiar dacă nu eram direct afectați, am spus că băncile vor scumpi creditele, vine o perioadă când clienții noștrii… – firmele din comunicații, din energie și multinaționalele. Suntem simbiotic legați. Atunci am spus: «Hai să mai așteptăm puțin». Băncile cu care discutam au spus: «Hai să așteptăm puțin». De fapt și de drept, ne-am dat seama că amândoi eram la boxe, pentru că niciunul nu se agita – nici ei să dea, nici noi să luăm. De fapt, cel mai periculos este să stăm la boxe. Noi suntem o grupă de țări și de regiuni ale lumii care suntem într-o cursă. Cei care se opresc la boxe nu vor câștiga niciodată această cursă. Cred că cea mai mare amenințare este să mai stăm la boxe. Să avem predictibilitate și transparență pentru perioada imediat următoare. (…) Oprirea din economie se va vedea, cel mai devreme, în trimestrul trei sau în primul trimestru al anului următor”, a subliniat Marcu.

Aceeași opinie a fost împărtășită de Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank, care a tras această concluzie din discuțiile avut cu unii dintre clienții băncii. „Faptul că nu se iau decizii investiționale și sunt amânate cum spune Mihai în pit stop (…) este o zonă de incertitudine suficient de mare. Atunci, cererea se decuplează de ofertă. Vezi, dintr-odată, brusc că încep să apară tranzacții puține pe volume scăzute”, a explicat Oprescu.

Ionuț Simion, Country Managing Partner al PwC România, a menționat și el că ai săi clienți își continuă proiectele, dar cu mai multă precauție. „Proiecte care alădată în care, altădată, și-ar fi permis să se implice și să-și asume riscurile, au devenit mai reticienți. Asta vine și pe fondul unor mecasnime din exterior, pentru că nici investițiile de la nivelul Guvernului nu mai sunt la nivelul la care să-ți asumi riscuri. Atunci este această poziție de stagnare, care are trebui să se deblocheze, pentru că perspective economice există, proiecte în care pot fi investiți banii sunt. (…) Toată creșterea economică a României se datorează unui set de măsuri adoptat acum câțiva ani buni, care acum au dat roade – ele au fost alimentate cu o serie de măsuri care erau necesare (precum creșterea salariilor etc.)”, a completat Simion.

Camelia Ene, CEO al Mol România, Ionuț Simion și Sergiu Oprescu au susținut că principala amenințare asupra businessului o reprezintă forța de muncă, mai ales identificarea și păstrarea angajaților potriviți. Oprescu a adăugat că pentru bancă una dintre cele mai mari amenințări este populismul, acesta fiind la mică distanță de prima amenințare, deoarece este bancă și este mai afectat de retorica populismul decât alte domenii.

„Populismul este un element cu o anumită particularitate. Se pare că apare cumva în lista amenințărilor mai mult în România decât în altă parte. Nu l-am văzut pe lista celorlați din Europa. Se pare că noi suntem cumva mai atenți la populism decât ceilalți. Sau la noi, populismul pare să aibă un impact asupra businessului mai mare”, a detaliat Oprescu.

În schimb, CEO-ul MedLife a susținut că, în prezent, spre deosebire de acum șase luni, angajații se uită mai îngrijorați dacă firma la care sunt angajați va rezista și nu mai vor să se mute de mâine la alt loc de muncă. „Piața nu mai aleargă chiar așa. Au fost două destinații lingvistice care nu mai merg bine: Spania și Italia nu sunt într-o formă fizică foarte bună. Nu se mai pleacă nimeni acolo pe 700 de euro, ca să plătească o chirie de 300 de euro. S-a cam închis. Destinația este Londra – de câteva zile s-a rezolvat și asta. N-aș fi așa de îngrijorat pe zona de forță de muncă. Până la urmă, germană nu învățăm așa ușor. engleză știm cu toții”, a completat Marcu.

CEO-ul Mol România a menționat drept alt motiv pentru economia nu accelerează tot timpul este acela că, de exemplu, piața de carburant nu poate susține un ritm de creștere de 5-6%, de la an la an. „Din acest motiv, în momentul când ne apropiam de sfârșitul anului 2018 și-am constat că nivelul decreștere nu este atât de mare și aceste creșteri se vor tempera în viitor, automat îți reașezi un pic prioritățile și începi să te gândești la chestiuni de genul eficientizării și, de asemenea, îți reevaluezi domeniile de investiții”, a explicat Ene.

În schimb, în ciuda numeroaselor discuții pe subiect, CEO-ul MedLife crede că „nu suntem la un moment în care să ne gândim la tehnologie astăzi”, deoarece sunt numeroase alte provocări, precum Brexitul și situația economică din Europa, cea din urmă determinându-i pe români să se întoarcă în țară.

„Există o forță de muncă pe care o putem aduce înapoi, pentru că Europa nu o duce așa de bine. Nu știm la ora aceasta se întâmplă în Parlamentul britanic, ce se întâmplă în toată zona. Acum ne-am reînregimentat cu ceea ce se întâmplă în Ungaria, în Polonia și în țările vecine. (…) Asta cu digitizarea, sunt foarte optimist: românul este foarte deștept. (…) Un băiat de 18 ani, dacă îi dai un laptop, face software. Deci, suntem ce trebuie. Nu acolo vom avea o problemă, (…) pentru că nu suntem nici ca neamțul care vine doar la serviciu, nici ca indianul care vine la serviciu doar când toată familia este sănătoasă. Suntem o combinație balcanică, care merge bine pe IT. Discuția principală este dacă reușim ca această Românie, care este atât de competitivă și are oameni atât de performanți și care înțeleg limbi străine și înțeleg IT, trebuie lăsați să meargă (să conducă economia – n.red.)”, a mai susținut Marcu.

CEO-ul Alpha Bank a arătat că volatilitatea îi face pe executivi de vârf mai ușor influențabili de elementele sau informațiile din mediu. „Mediul devine mult mai volatil. Ca atare răspunsurile CEO-ilor devin mai rapide. (…) Poate în ultima vreme Chief Executiv Officer se transformă într-un fel de Chief Emotional Officer, pentru că vede o criză sau ți-o auto-induci și așa mai departe”, a detaliat Oprescu.

Nick Kos, CEO al PwC Central and Eastern Europe, a susținut și el că una dintre cele mai mari amenințări din prezent sunt: emoțiile CEO-ului, sau directorul executiv al companiei, pentru că asta este ceea ce „determină comportamentul și are impact”. „Dacă te uiți la Trump și la Brexit, există multă volatilitate acolo. (…) Oamenii au o reacție emoțională la asta, iar amenințarea este că avem o hiper reacție la aceste lucruri. Aceasta este cea mai mare amenințare: să lăsăm emoțiile să stea în calea bunului simț de business”, a subliniat Kos.

Legat de emoții, CEO-ul MedLife a menționat că această oprire la boxe a economiei îi face pe directorii executivi din România să fie mai puțin optimiști, în 2018 și 2019, cât în ultimii șapte ani. Mai exact, studiul „PwC Global CEO Survey 2019″ arată că 32% dintre directorii executivi din România intervievați sunt optimiști în ceea ce înseamnă potențialul de creștere al organizației lor, în scădere de la 38% anul trecut, 52% în 2017, 50% în 2016, 44% în 2015, 39% în 2014, 42% în 2013 și 34% în 2012. „Această oprire este legată și de faptul că devii un CEO emoțional”, a punctat Marcu.

CEO-ul Mol România a spus că pentru a depăși actuala situație, o companie trebuie să anticipeze și să fie conectată la ceea ce se întâmplă în mediul extern.

„Trebuie să lucrăm la deficitul de mândrie pe care-l avem, la nivel național. Deficitul acesta de mândrie trebuie imediat dus în zona de consolidare de încredere. Suntem, de multe ori, în căutare de validări, iar aceste validări sunt externe, nu neapărat interne societății noastre. Dacă cineva din afară ne vorbește de bine, ne simțim validați. Dacă noi vorbim de bine între noi, avem sentimentul că vorbim degeaba, ceea ce este o problemă să o conștientizăm. Dacă reușim să reconstruim forma aceasta de mândrie, într-o formă corectă, nu cu valențe de naționalism, ci ancorată european și după construim problema de încredere, ….”, a susținut Oprescu o altă soluție pentru ca economia românească să pornească motoarele.

CEO-ul Alpha Bank a adăugat că ar trebui ca oportunitățile să fie transformate în realizări, deoarece oportunitățile reprezintă „realizările altora neînfăptuite de noi”. „Trebuie să ne grăbim încet, cu precauție. (…) Avem toate elementele care să ne permită o viteză de croazieră superioară, de creștere, atât a PIB, care să fie superioară restului Europei, numai că trebuie să avem grijă de câte ori luăm virajele și de câte ori intrăm la pit stop-urile de care vorbește Mihai, cât timp ne ia să schimbăm roțile. Adică trebuie să avem grijă de detaliile tehnice, care să ne permită să concurăm cu competență pe pistă”, a completat Oprescu.

În schimb, CEO-ul Alpha Bank a atenționat că românii sunt în zona medium trap, cu un nivel de 10.000 de euro pe cap de locuitor, respectiv câștigă suficient de bine, ca să se mulțumească cu, iar pentru a ieși din această zonă este nevoie de injecții de entuziasm.

CEO-ul MedLife a menționat că România nu este un bau-bau din care România pleacă. „România nu poate să o ducă mai rău, în următorii cinci – zece ani, datorită acestei extraordinare dorințe a românilor de a trăi și de a o duce mai bine chiar și aici. (…) Poate nu vindem suficient ceea ce este în regiunea aceasta și cred că România oricâte pit stop-uri va face, varia guverne sau varia administrații, cred că este spre bine”, a adăugat Marcu.

În România, gradul de preocupare al directorilor generali din România este mai ridicat decât al omologilor la nivel global și din regiune în ceea ce privește un număr mare de potențiali factori care pot amenința perspectivele de creștere, arată raportul „PwC Global CEO Survey pentru România”. Prima poziție a clasamentului îngrijorărilor este ocupată, la fel ca în 2018, de infrastructura inadecvată – aproape două treimi (62%) dintre liderii de companii din țara noastră declarându-se extrem de preocupați de acest aspect. celași procent este înregistrat anul acesta și de incertitudinea politicilor publice. Următoarele două provocări, în opinia a circa jumătate dintre respondenții din România, sunt legate de forța de muncă: disponibilitatea personalului cu abilități cheie (50%) și schimbarea demografiei forței de muncă (47%).