Daniel Zamfir: ROBOR a fost manipulat. Propunem demiterea președintelui Consiliului Concurenței / Reacția BNR

„ROBOR a fost manipulat, calcularea lui pe baza unor cotații s-a dovedit a nu fi una transparentă, ci una aranjată. Comisia economică a propus încă de pe 20 martie (de la prezentarea raportului parțial) fie să se decupleze ROBOR de la calculul dobânzilor creditelor în lei, fie să se schimbe modalitatea de calcul a acestui indice. Președintele Consiliului Concurenței a acționat împotrivia legii, cu rea credință și a determinat inchiderea acestei investigații nesancționând băncile deși avea numeroase elemente care să îl ducă la faptul că ROBOR a fost manipulat”, a declarat Daniel Zamfir, marți, la Parlament.

În urma anchetei, forul legislativ propune demiterea președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirțoiu și modificarea Legii privins statutul senatorilor și al deputaților, prin introducerea unei sancționări drastice a parlamentarilor care nu s-au prezentat în fața anchetei când au fost invitați.

„Având în vedere concluziile formulate, Comisia a înaintat deja raportul anchetei Biroului permanent în vederea transmiterii către președintele României a propunerii de demitere a lui Bogdan Chirițoiu din funcția de președinte al Consiliului Concurenței. (…) A treia propunere a Comisiei, conform articolului 9 (3) din Legea privind statutul deputaților și al senatprilor, Comsiiile de anchetă parlamentară pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe al administrațiilor publice, acestea fiind obligate să se prezinte în fața comisiei de anchetă. Dat fiind refuzul sistematic al domnului Florin Cîțu de a participa în calitate de fost trezoriei al ING la audierile din cadrul comisiei parlamentare privind investigația legat de Consiliul Concurenței, Comisia economică a decis să propună modificarea legii în sensul sancționării persoanelor citate care refuză audierea”, a adăugat Zamfir.

O altă propunere transmisă Biroului permanent al Senatului este sancționarea Directorului de Supraveghere al BNR, Nicolae Cinteză.

„Dat fiind refuzul repetat al domnului Nicolae Cinteză, director al Direcției de Supraveghere al Băncii Naționale și Șerban Matei, director al Direcției de relații internaționale a BNR, Comisia economică a propus Biroului Permanent al Senatului să trasmită o solicitare guvernatorului Băncii Naționale privind sancționarea corespunzătoare a celor doi angajați. Astea sunt propunerile Comisiei economice, care au fost înaintate Biroului permanent al senatului: să înainteze președintelui României demiterea președintelui Consiliului Concurenței pentru abateri grave de la lege, modificarea legii statutului senatorilor și deputaților pentru a sancționa drastic pe senatorii și deputații care nu se prezintă la Comisia de anchetă și, bineînțeles sancționarea domnului Cinteză”, a susținut Daniel Zamfir.

Senatorul ALDE a mai spus că a sesizat Curtea de Conturi pentru a verifica posibilele angajări fictive din cadrul Consiliului Concurenței.

„Având în vedere obiectivele Comisiei de anchetă parlamentară, Comisia economică nu are competența de a se pronunța în legătură cu veridicitatea acuzațiilor referitoare la existența unor angajați fictivi la Consiliul Concurenței. În sensul verificării acestor acuzații și aplicării eventualelor sancțiuni, Comisia economică a sesizat deja Curtea de Conuri pentru a dispune acolo verificări”, a completat șeful Comisiei economice a Senatului.

El a amintit scopul comisiei de anchetă: „Ancheta parlamentară a fost deschisă ca urmare adoptării Hotărârii Senatului nr.4/2019 din 13 februarie 2019 și a avut drept scop analizarea și verificarea aspectelor cuprinse în raportul privind investigația Consiliului Concurenței, a elementelor care au stat la baza întocmirii acestuia, precum și a modului în care a fost dispusă închiderea investigației, prin ordinul președintelui Consiliului Concurenței”.

Consiliul Concurenței: Raportul Comisiei Economice conține inexactități și informații scoase din context

Raportul Comisiei Economice privind ROBOR conține numeroase inexactități, iar multe informații sunt scoase din context sau prezentate eronat, concluziile Raportului fiind stabilite de senatorul Zamfir chiar înainte de a demara ancheta, arată un comunicat al Consiliului Concurenței.

Șeful Comisie economice a Senatului Daniel Zamfir a anunțat marți că raportul forului legislativ arată că ROBOR a fost manipulat, iar Comisia va propune demiterea președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. „ROBOR a fost manipulat, calcularea lui pe baza unor cotații s-a dovedit a nu fi una transparentă, ci una aranjată. Comisia economică a propus încă de pe 20 martie (de la prezentarea raportului parțial) fie să se decupleze ROBOR de la calculul dobânzilor creditelor în lei, fie să se schimbe modalitatea de calcul a acestui indice. Președintele Consiliului Concurenței a acționat împotrivia legii, cu rea credință și a determinat inchiderea acestei investigații nesancționând băncile deși avea numeroase elemente care să îl ducă la faptul că ROBOR a fost manipulat”, a declarat Daniel Zamfir.

În replică, Consiliul Concurenței spune că investigația a respectat toate procedurile legale și a condus la aflarea adevărului: nu a existat un cartel între bănci în vederea creșterii ROBOR în octombrie 2008.

„Concluziile raportului de investigație au fost aprobate în unanimitate de Plenul Autorității de Concurență. De asemenea, reamintim că Autoritatea de Concurență s-a consultat cu Comisia Europeană care investiga, la acel moment, astfel de practici anticoncurențiale la nivel comunitar. Nici Consiliul Concurenței și nici Comisia Europeană nu au găsit genul acesta de dovezi în România și, ca urmare, amenda forului comunitar a fost doar pentru faptele anticoncurențiale din Marea Britanie.

Consiliul Concurenței respectă toate autoritățile statului și a colaborat cu Comisia economică a Senatului, participând la audieri și transmițând toate documentele care au legătură cu ancheta.

Datele din aceste documente, însă, nu au nicio legătură cu situația din prezent de pe piața bancară, având în vedere faptul că, în perioada investigată de Consiliul Concurenței, aproximativ 4,5% din creditele acordate de bănci aveau dobânzile calculate în funcție de ROBOR, iar cotația indicelui era sub nivelul tranzacțiilor de pe piața interbancară. Abia în 2010 a fost introdusă obligația ca dobânzile la împrumuturile în lei să se calculeze pe baza indicelui ROBOR.

În acest fel, au fost generate discuții lipsite de fundament și consistență, în detrimentul unor eforturi autentice de identificare a unor soluții reale pentru problemele actuale cu care se confruntă consumatorii români.

De altfel, concluziile Raportului Comisiei Parlamentare au fost stabilite de Dl. Senator Zamfir chiar înainte de a demara ancheta, încă din decembrie acesta solicitând demiterea Președintelui institiției.

Cu regret constatăm că Raportul conține numeroase inexactități, iar multe informații sunt scoase din context sau prezentate eronat.

În general, cazurile instrumentate de Consiliul Concurenței au o dimensiune tehnică specifică, cu atât mai mult cele din domeniul bancar, astfel că orice analiză necesită experiză la un nivel foarte ridicat și o perioadă de timp suficient de mare pentru a cerceta și avea o idee clară și exactă domeniului.

Din acest motiv, considerăm că este foarte important ca documentarea să fie corectă pentru a înțelege procedurile naționale/europene în domeniul concurenței și pentru a nu specula în găsirea unor corelații (artificiale) acolo unde ele nu există. De exemplu, în situația în care raportul de investigație nu constată vinovăția companiilor investigate, legea nu prevede audierea acestora pentru că nu au motiv să își exercite dreptul la apărare.

În același timp, Propunerile Comisiei Parlamentare sunt surprinzătoare având în vedere faptul că Parlamentul României a fost de accord, iar europarlamentarii români au votat Directiva europeană, în vigoare, care prevede că autoritatea de concurență trebuie să își poată desfășura activitatea independent de sfera politică și interzice demiterea conducerii din motive legate de aplicarea reglementărilor în domeniu.

Legislația în domeniul concurenței este legislație europeană, toate actele administrative emise de Autoritatea de Concurență fiind supuse controlului judiciar. În acest context, orice parte interesată, nemulțumită de deciziile noastre, se poate adresa Curții de Apel București și, ulterior, Înaltei Curți de Casație și Justiție. Nu se poate crea un paralelism față de instanțe și nimeni nu se poate substitui acestora.

De asemenea, am solicitat Comisiei Parlamentare să păstreze confidențialitatea datelor pentru a nu compromite procesele instituției, cu impact direct asupra încasărilor la bugetul statului având în vedere că valoarea totală a amenzilor aflate pe rolul instanțelor depășește 200 milioane euro.

Deciziile privind constatarea și sancționarea faptelor anticoncurențiale sunt confirmate de Înalta Curte de Casație și Justiție în proportie de 95%, ceea ce demonstrază ca instituția instrumentează cazuri solide, bine fundamentate.

Ca urmare a activității investigative, Autoritatea de Concurență a aplicat amenzi de aproximativ 700 milioane euro, de la înființare și până în prezent, din care 93,5 milioane euro anul trecut. În același timp, acțiunile Consiliului Concurenței au generat beneficii pentru consumatori de peste 1 miliard de euro prin scăderea prețurilor.

Toate acestea arată că autoritatea folosește toate instrumentele legale pe care la are la dispoziție pentru găsi soluții și a apăra interesele consumatorilor români, fiind preocupată de rezolvarea problemelor actuale.

De exemplu, în ceea ce privește sistemul bancar românesc, autoritatea de concurență a propus o serie de soluții pentru creșterea concurenței, astfel încât să crească creditarea în condiții mult mai bune pentru consumatori (credite mai ieftine), cum este transpunerea Directivei privind Serviciile de Plată (Revised Payment Service Directive), care deschide piața către noi actori (de ex: fintech-uri), dar care nu a fost încă preluată în legislația națională, deși termenul de implementare era ianuarie 2018. Principalul avantaj al dezvoltării companiilor din domeniul fintech îl reprezintă intensificarea concurenței în sectorul financiar și scăderea comisioanelor. O altă soluție a fost capitalizarea CEC Bank, precum și facilitarea refinanțării creditelor la o altă bancă decât cea care a acordat: persoanele care vor să își refinanțeze creditele la alte bănci pentru a a avea costuri mai mici întâmpină greutăți, mai ales la cazul creditelor ipotecare, în condițiile în care valoarea actuală a ipotecii a scăzut sub valoarea inițială. Astfel, autoritatea propune ca pentru partea de garanție rămasă neacoperită să se implice statul, prin intermediul unuia sau mai multor fonduri de garantare. O altă propunere este stimularea creditării prin taxare: taxele aplicate băncilor să scadă pe măsură ce acordă mai multe credite”, încheie comunicatul Consiliului Concurenței.