79% din româncele cu vârste de peste 50 de ani nu și-au făcut niciodată o mamografie

România se află pe ultimul loc la nivel european în ceea ce privește frecvența cu care femeile își fac periodic mamografii. Potrivit studiului Eurostat publicat anul trecut, 79% din româncele cu vârste de peste 50 de ani nu și-au făcut niciodată o mamografie. România este urmată în clasament de Bulgaria, însă aici rata femeilor care nu și-au făcut niciodată o astfel de examinare scade sub mai mult de jumătate comparativ cu procentul înregistrat în țara noastră, având o rată de 35,3%. La polul opus se află state europene precum Finlanda, Suedia, Portugalia, Austria sau Franța, unde procentul femeilor care nu și-au făcut niciodată o mamografie scade sub 5%.

Conform datelor aceluiași studiu, doar 1,5% din totalul femeilor din această categorie își fac o mamografie periodic, la interval de un an sau mai puțin.

Medicul specialist în obstetrică-ginecologie, Mihaela-Alexandra Radu, a declarat pentru MEDIAFAX că, în România, foarte puține femei își fac prima mamografie aproape de vârsta de 40 de ani.

Ea atrage în același timp atenția asupra unui alt lucru extrem de important: faptul că, evaluarea femeilor sub 40 de ani în acest sens, nu beneficiază de atenția cuvenită în recomandările internaționale. „Mamografia este investigația de screening recomandată pentru cancerul mamar, după vârsta de 40 de ani. În România, din păcate, foarte puține femei își fac prima mamografie aproape de vârsta de 40 de ani. Însă, în recomandările și ghidurile internaționale nu se spune nimic despre evaluarea femeilor sub 40 de ani. Ar trebui făcută o verificare, mai ales pentru persoanele cu anumiți factori de risc și ecografic sub 40 de ani. Vorbim de două grupe de vârstă care necesită investigații diferite pentru screening”, afirmă medicul.

În acest context, medicul precizează că o afecțiune depistată la timp beneficiază de mai multe opțiuni de tratament, spre deosebire de cele descoprite tardiv, șansele de vindecare fiind implicit, mult mai mari. „Leziuni depistate tardive, cu un prognostic mai prost. Tumorile care sunt depistate la investigațiile de screening, în general sunt tumori mici, care nu se palpează, și care sigur că au un prognostic mai bun. Ele beneficiază și de mai multe opțiuni de tratament față de pacientele care nu fac aceste investigații și ajung, probabil, cel mai rapid, cu tumori deja palpabile”, mai spune specialistul.

Mihaela- Alexandra Radu a menționat că stadiul avansat al unei afecțiuni presupune automat creșterea numărului de tratamente oncologice, respectiv, limitarea la anumite opțiuni terapeutice chirurgicale. „Ele sunt cu siguranță într-un stadiu mai avansat. Prin urmare vor avea nevoie de mai multe tratamente oncologice și vor avea mai puține opțiuni terapeutice chirurgicale la îndemână. Se pot face mai puține tipuri de operații pentru ele, operațiile sunt din ce în ce mai mari, cu cât tumoarea e mai mare, iar în ceea ce privește tratamentele sistemice oncologice, cu cât tumora e mai mare, cu atât șansele să aibă nevoie de cimioterapie sunt mai mari”, precizează medicul.

În ceea ce privește frecvența cu care aceste tipuri de investigații trebuie făcute, specialistul informează că timpii sunt variabili, în funcție de vârsta și patologia pacientei, nu mai târziu de doi ani însă.„Depinde de vârsta și de patologia pe care pacienta o are. Dacă sunt modificări pe care le cunoaștem și care sunt probabil beningne, ele pot fi monitorizate în funcție de aspectul lor la 3 luni, la 6 luni, până la un an, dacă nu sunt modificări, mamografia poate fi făcută și la 2 ani”, potrivit aceleiași surse.