,,Termenul de depunere a candidaturilor pentru procedura de selecție a candidaților desemnați în numele României pentru funcția de procuror european se prelungește până la data de 31 mai 2019, ora 14:30. Modalitățile de depunere a dosarului de candidatură rămân cele precizate în anunțul Ministerului Justiției din data de 23.04.2019, dată la care a fost reluată procedura de selecție. Programarea candidaților ale căror dosare vor fi selectate în vederea susținerii interviului în fața comisiei de selecție va fi publicată de către Ministerul Justiției, ulterior”, se arată în anunțul publicat pe pagina Ministerului.
Totodată, pe pagina Ministerului Justiției sunt specificate condițiile necesare pentru ocuparea funcției de procuror european. Astfel, pentru a fi candidat în numele României pentru funcția de procuror european, persoana interesată trebuie să îndeplinescă simultan o serie de condiții: sa aibă cetățenie română, domiciliu în România; să fie procuror sau judecător cu o vechime în funcția de judecător sau procuror de minimum 15 ani; să fie procuror cu grad profesional de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau judecător cu grad profesional de curte de apel; să aibă experiență practică relevantă în sistemul judiciar românesc și să cunoască la un nivel tehnic avansat limba engleză sau franceză, cunoașterea la nivel avansat a unei a doua limbi de circulație internațională fiind un avantaj.
,,Dosarul de candidatură va cuprinde următoarele înscrisuri: o scrisoare de candidatură în limba română și limbile engleză sau franceză; un curriculum vitae european în limba română și limbile engleză sau franceză; dovada îndeplinirii condițiilor de vechime prevăzute de lege precum și dovada gradului profesional deținut; copii ale oricăror înscrisuri pe care candidații le apreciază ca relevante pentru a atesta experiența practică a acestora în sistemul judiciar românesc””, se mai arată în anunțul Ministerului Justiției.
Candidații ale căror dosare sunt selectate participă la un interviu în fața unei comisii de selecție prezidată de ministrul justiției. Interviul va fi transmis în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiției și va avea o durată de 45 de minute pentru fiecare candidat.
,,Evaluarea candidaților se face pe baza aspectelor relevante rezultate din susținerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat cu privire la experiența practică relevantă, precum și a altor aspecte verificabile rezultate din activitatea sa anterioară. În cadrul interviului vor fi testate și cunoștințele de limbă engleză sau franceză ale candidaților. În urma susținerii interviului, comisia selectează trei candidați, care vor fi incluși în lista cu trei candidaturi pe care ministrul justiției o va înainta Consiliului Uniunii Europene. Lista va fi publicată pe site-ul Ministerului Justiției””, se mai precizează în același anunț.
Misiunea Parchetului Uniunii Europene va fi de combatere a fraudei împotriva finanțelor UE. Acesta va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE. Parchetul UE va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol.
În paralel, se desfășoară și procedura de selecție a șefului Parchetului European, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, fiind printre ultimii doi finaliști. În urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Laura Codruța Kövesi pe primul loc în lista de candidați pentru postul de procuror-șef european. În schimb, în urma votului reprezentanților permanenți ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-șef european. Având în vedere că Laura Codruța Kovesi este candidatul ales de comisiile parlamentare pentru funcția de procuror-șef european, iar Consiliul UE a stabilit ca Jean-François Bohnert să fie desemnat pentru șefia Parchetului UE, mai multe runde de negocieri au loc între Parlament și Consiliu, pentru a ajunge la un consens.