Incertitudini și riscuri semnificative sunt legate de conduita politicii fiscale și a celei de venituri și de condițiile de pe piața muncii. Rămâne, de asemenea, preocupantă evoluția deficitului de cont curent. Importante sunt și incertitudinile legate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale, de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale, de conduita politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și ale băncilor centrale din regiune, a adăugat guvernatorul, după ședința Consiliului de Administrație al instituției pe probleme de politică monetară.
În ședința de miercuri, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu întărirea controlului asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2019, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Noul scenariu al prognozei evidențiază perspectiva menținerii ratei anuale a inflației pe parcursul următoarelor trei trimestre deasupra intervalului-țintei, urmată de revenirea și menținerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului, până la finele orizontului prognozei, în condițiile revizuirii în sens ascendent a traiectoriei ei prognozate, mai cu seamă pe orizontul scurt de timp.
Isărescu: IRCC nu trebuie privit ca un miracol care face dreptate pentru toată lumea
Noul indice de stabilire a dobânzilor la credite IRCC, introdus la începutul lunii mai, nu trebuie privit ca un miracol care va face dreptate pentru toată lumea, pentru că pe piață există competiție, iar băncile au libertatea de a-și stabili marjele, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isăresescu.
„Ultimele cifre arată că peste 50% dintre credite sunt acum cu dobândă fixă, așa că s-ar putea ca peste un an să constatăm că facem referire la ceva shakesperian – „mult zgomot pentru nimic” – intrarea creditului în România spre dobândă fixă, mișcare care ar putea trece în plan secund toată dezbaterea în ceea ce privește ROBOR și IRCC. Este posibil să avem o prezență dominantă a creditelor cu rată fixă”, a spus Isărescu, după ședința Consiliului de Administrație a instituției de miercuri.
Guvernatorul a explicat că dacă inflația va urca, ROBOR la 3 luni va fi mai mare ca IRCC, „nu cu mult”, dar dacă inflația va scădea, ROBOR la 3 luni ar putea trece, „foarte probabil”, sub IRCC. Evoluțiile vor fi destul de strânse, a precizat Isărescu.
Guvernatorul spune că prognozele nu pot fi foarte exacte, în condițiile în care mulți factori acționează asupra indicatorilor, inclusiv controlul lichidităților.
„BNR a validat această opțiune, trecerea spre un indice bazat pe tranzacții, mai ales pentru că ROBOR, în rolul lui de indicator pentru credit, a fost demonizat, pur și simplu. Orice indicator are valoare câtă vreme este credibil, dacă îl calci în picioare și îl ții numai în pumni, își pierde din credibilitate”, a spus Isărescu.
IRCC a înlocuit ROBOR de la începutul lunii mai în stabilirea ratelor la creditele pentru populație acordate la bănci. La momentul introducerii, IRCC a fost cu circa 1% mai mic decât ROBOR.