INTERVIU Călin Popescu Tăriceanu: Nimeni, niciodată nu poate activa Art. 7 împotriva României/ Despre Declarația de la summit: Nu ne dă garanția că nu se instalează o Cortină de Catifea/ Portretul lui Dacian Cioloș: „Fiul sistemului securist, pus în funcții călduțe”

„Nimeni, niciodată nu poate activa art 7 împotriva României, să fim serioși, este nevoie de unanimitate, nimeni nu va face asta. Trebuie să vedem lucrurile în adevărata lor explicație: în spatele acestui mesaj e interesul domnului Frans Timmermans de a ajunge președintele Comisiei Europene”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, într-un interviu pentru MEDIAFAX, după scrisoarea adresată autorităților române de Frans Timmermans, în care acesta avertizează cu un mecanism mai dur decât MCV, dacă modificările aduse codurilor penale intră in vigoare.

„Am văzut zilele trecute, atunci când a fost dezbaterea de la Bruxelles între candidații la președinția Comisiei Europene, cum domnul Timmermans a mai îndulcit tonul la adresa României. Mă întreb dacă nu cumva domnul Timmermans tocmai a înțeles că și voturile din România contează pentru decizia privind viitorul președinte al Comisiei Europene. Și, cine știe, poate până la momentul votului privind viitorul președinte al Comisiei Europene vom ajunge chiar să-i fim simpatici dlui Frans Timmermans”, a mai spus președintele ALDE.

Călin Popescu Tăriceanu pune pe seama mișcărilor politice de formare a unui nou grup ceea ce se întâmplă azi în grupul european ALDE. „Azi, la nivelul grupului ALDE de la Bruxelles, dacă ne uităm cu atenție, pare că unii dintre lideri se distanțează de liberalism. Există diferite tendințe care au început să se manifeste, să fie făcute publice, de creare a unui nou grup politic, având drept nucleu sau componente principale partidul lui Macron și Ciudadanos, la care ar părea că sunt invitate câteva partide de stânga din grupul ALDE, poziționate mai la stânga, pe când partidele cu tradiții liberale mai solide nu par să fie atrase de această formulă”.

Summit-ul de la Sibiu este catalogat de liderul ALDE ca fiind „un banchet organizat de domnul Iohannis pentru el și prietenii dânsului”.

„Am avut o declarație vagă, cu idei generale pe care le tot enunță, dar nu le respectă. O declarația care vorbește despre căderea Cortinei de Fier, dar nu ne dă garanția că nu se instalează, fără să se simtă, și în spatele cuvintelor frumoase, ceea ce am putea numi o Cortină de Catifea, adică Europa cu două viteze. Căci nu am găsit nimic concret care să ne asigure că vom avea o Europă cu o singură viteză”

Redăm interviul integral acordat de Călin Popescu Tăriceanu agenției MEDIAFAX:

„Abordările unora dintre liderii politici europeni care încercă mereu să lovească în România”

MEDIAFAX:  În ultimele două săptămâni ați avut mai multe deplasări în teritoriu. După contactul direct cu electoratul, care credeți că este cel mai important mesaj  pe care ați încercat să îl transmiteți în ultimii doi ani de guvernare? Și de ce?

Călin Popescu Tăriceanu: Campania nu este un război, așa cum cred mulți politicieni, iar alegerile europarlamentare nu sunt importante doar pentru că noi, cei din ALDE, sau alte partide, vrem să obținem o cât mai bună reprezentare la Bruxelles. Alegerile astea sunt importante pentru noi, românii, dar pentru fiecare dintre noi, pentru că ne decidem viața pe următorii ani. De asta spun, și am spus, că este nevoie să avem un mesaj de unitate, haideti să discutăm exact ce contează și ce îi interesează pe oameni, adevăratele teme de campanie, cele care contează pentru români . Pentru că trebuie să știm că aceste teme sunt cele care vor avea efecte directe asupra noastră după ce aceste alegeri vor trece, sunt direcțiile pe care noi, românii, le vom trasa pentru viitorul Uniunii Europene. Ne interesează să discutăm despre bugetul viitor al Uniunii, să discutăm dacă va fi o Europă cu una sau mai multe viteze, să discutăm și să cerem apoi egalitatea subvențiilor pentru agricultori, să cerem încetarea dublului standard pentru produse. Vrem egalitate, dar o egalitate reală. Știți, abordările unora dintre liderii politici europeni care încercă mereu să lovească în România, dar și  felul în care cei din Partidul Național Liberal s-au comportat la Bruxelles, împotriva propriei lor țări, mi-a amintit de versurile din fabula lui Alexandrescu cu „Eu voi egalitate, dar nu și pentru căței”. Ei, noi, cei din ALDE, vrem egalitate reală între toți cetățenii Uniunii Europene.  

„ALDE cere membrilor și susținătorilor săi să boicoteze referendumul„

MEDIAFAX:  Pentru că vorbiți despre temele care ar fi trebuit discutate în mod real în această campanie pentru alegeri, există această suprapunere cu campania pentru referendumul pe justiție al președintelui Iohannis. Justiția este o temă care trebuia discutată?

Călin Popescu Tăriceanu: Vreau să vă spun ceva: convocarea acestui referendum național de către președintele Iohannis are un singur scop:  e o manevră pentru ca președintele Klaus Iohannis să poată să-și facă precampanie electorală pentru alegerile prezidențiale. Este un test al popularității, dacă vreți, pe care Klaus Iohannis îl face, un experiment electoral pe spatele românilor. Aici este doar interesul domniei sale la mijloc. Altfel nu se explică de ce Klaus Iohannis a ales să ignore recomandarea Comisiei de la Veneția de a nu se veni cu  o altă temă politică atunci când sunt alegerile pentru Parlamentul European pentru că și așa avem deficit de participare. Altfel, președintele Iohannis nu uită să invoce apăsat recomandările forurilor europene, dar doar atunci când îi servește interesului domniei sale. În concluzie, ALDE cere membrilor și susținătorilor săi să boicoteze referendumul, pentru că, pănă la urmă, a bruia sau a manipula alegerile europarlamentare doar pentru un mic beneficiu electoral, așa cum face președintele Iohannis, pot să spun că este o jignire adusă românilor.

„Unele proteste au avut și o doză de umor, altele, poate, mai puțin inspirate. Trebuie respectat dreptul fiecăruia de a protesta„

MEDIAFAX: Cum catalogați protestele violente de la mitingurile ALDE și PSD din aceasta campanie?

Călin Popescu Tăriceanu: Putem acuza politicienii de scandal în politică, dar nu cred că este cazul să vorbim de violențe. Violențe au fost în Paris, violențe au fost în alte țări unde au murit oameni pe străzi în înfruntări. România nu este în acesată situație, din acest punct de vedere noi putem să le dăm lecții altor țări. Cât privește manifestările unora , vreau să spun doar că pentru noi, cei din ALDE, contează în primul rând libertatea de exprimare, este esența acestui partid. Unele proteste au avut și o doză de umor, altele, poate, mai puțin inspirate, dar cred cu tărie că ce trebuie respectat este dreptul fiecăruia de a protesta, daca așa consideră. Nu trebuie însă să pierdem din vedere și un alt aspect : să nu lăsăm zgomotul de fond să distragă atenția de la temele importante despre care vorbeam.

„Nimeni, niciodată nu poate activa art 7 împotriva României„

MEDIAFAX: Zilele trecute ați vorbit despre scrisoarea prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, la adresa României, ca fiind un gest de campanie. Totuși, o astfel de pozitie publică a oficialului european, privind pericolul activării articolului 7, afectează imaginea țării. Există riscul de a ajunge în situația Poloniei?

Călin Popescu Tăriceanu: Nimeni, niciodată nu poate activa art 7 împotriva României, să fim serioși, este nevoie de unanimitate, nimeni nu va face asta. Trebuie să vedem lucrurile în adevărata lor explicație: în spatele acestui mesaj e interesul domnului Frans Timmermans de a ajunge președintele Comisiei Europene. Candidatul Timmermans la funcția de președinte al Comisiei Europene folosește funcția de vicepreședinte de acum pentru a se promova electoral. Și i-am transmis domnului Timmermans public un mesaj, poate că domnia sa ar fi trebuit să își dea demisia din această funcție după ce a decis să candideze pentru președinția Comisiei, mai ales că la nivelul Comisiei s-a adoptat un  regulament de bune practici tocmai în acest scop.

Pe de altă parte, am văzut zilele trecute, atunci când a fost dezbaterea de la Bruxelles între candidații la președinția Comisiei Europene,  cum domnul Timmermans a mai îndulcit tonul la adresa României. Mă întreb dacă nu cumva domnul Timmermans tocmai a înțeles că și voturile din România contează pentru decizia privind viitorul președinte al Comisiei Europene. Și, cine știe, poate până la momentul votului privind viitorul președinte al Comisiei Europene vom ajunge chiar să-i fim simpatici dlui Frans Timmermans.  

MEDIAFAX: Vorbim despre politica europeană , să vorbim și despre familia politică europeană din care faceți parte. Sunt cele două partide de guvernare din România marginalizate de familiile politice europene din care fac parte?

Călin Popescu Tăriceanu: În primul rănd vreau să vă spun că nouă nu ne trebuie etichete de „liberali” de la Bruxelles. Azi, la nivelul grupului ALDE de la Bruxelles, dacă ne uităm cu atenție, pare că unii dintre lideri se distanțează de liberalism. Există diferite tendințe care au început să se manifeste, să fie făcute publice, de creare a unui nou grup politic, având drept nucleu sau componente principale partidul lui Macron și Ciudadanos, la care ar părea că sunt invitate câteva partide de stânga din grupul ALDE, poziționate mai la stânga, pe când partidele cu tradiții liberale mai solide nu par să fie atrase de această formulă. Această decizie se va lua, cel mai probabil, după aflarea rezultatelor, pentru că atunci jocul cifrelor va fi cel care va influența foarte mult acest gen de decizii, având în vedere mizele. Există, însă, un lucru care pe mine mă preocupă și mă și îngrijorează: că această nouă grupare pare să meargă pe ideea renunțării la cuvântul „liberal” din titulatură. Știu că noi vom rămâne exponenții liberalismului și vom păstra  în continuare această titulatură în numele partidului .

„Portretul candidatului: opusul lui Klaus Iohannis va fi președintele ideal!”

MEDIAFAX: Într-o săptămână românii sunt chemați la urne pentru ceea ce analistii politici au catalogat ca fiind oglinda alegerilor prezidentiale. Atât dumneavoastră cât și liderul PSD Liviu Dragnea ați anunțat că după aceste alegeri veți decide asupra candidatului la prezidențiale. Care sunt principalele criterii de selecție și dacă puteți prezenta un portret al candidatului.

Călin Popescu Tăriceanu: Da, fără ezitare, pot să vă spun care este portretul candidatului: opusul lui Klaus Iohannis va fi președintele ideal! Și când spun opusul  spun clar un președinte care să nu fie partizan politic, un președinte care să nu dividă țara în tabere, între „ ai mei” și „ceilalți”, un președinte care să stea mai mult în mijlocul românilor și mai puțin prin vacanțe în afară, un președinte căruia să-i pese de poporul lui astfel încât în plan european să nu accepte să fie unul care doar urmează indicațiile mai marilor europeni, ci să fie un președinte care are forța să stabilească și să impună direcții. Acesta este președintele de care a avut nevoie si de care are nevoie acum România.

„Summitul, un banchet organizat de domnul Iohannis. Din felul în care a manevrat să fie singurul român de acolo, mă face să cred că a dat petrecerea de adio„

MEDIAFAX: Și tot legat de funcția prezidențială, cât considerați că a fost beneficiu pentu țară summit-ul de la Sibiu și cât pentru mandatul președintelui Klaus Iohannis?

Călin Popescu Tăriceanu: Vă amințiti, în ziua summitului am dat un mesaj de unitate politică, în speranța că summitul va fi unul de substanță și va aduce ceva și pentru români. Vă mărturisesc că m-au dezamăgit profund rezultatele.  Haideți să vedem ce am avut la finalul acelei zile? Am avut o declarație vagă, cu idei generale pe care le tot enunță, dar nu le respectă. O declarația care vorbește despre căderea Cortinei de Fier, dar nu ne dă garanția că nu se instalează, fără să se simtă, și în spatele cuvintelor frumoase, ceea ce am putea numi o Cortină de Catifea, adică Europa cu două viteze.  Căci nu am găsit nimic concret care să ne asigure că vom avea o Europă cu o singură viteză. Nu am găsit nimic despre nevoia de a aduce subvențiile fermierilor români la același nivel cu cele pentru ceilalți fermieri europeni. Nu am găsit nimic concret despre Schengen sau MCV. Și încă ceva ce mă deranjează, că deja se vorbește despre o Uniune de 27 de state. Eu cred că se renunță prea ușor la Marea Britanie. Eu cred că „Bătălia pentru Anglia” nu s-a încheiat și aici trebuie discutat. În concluzie, am avut senzația că summitul a fost, de fapt, un banchet organizat de domnul Iohannis pentru el și prietenii dânsului. Din felul în care a manevrat să fie singurul român de acolo, mă face să cred că a dat petrecerea de adio.

„Portretul domnului Cioloș: este fiul sistemului securist pus de fiecare dată în funcții călduțe„

MEDIAFAX: Ați vorbit despre Dacian Cioloș la Brașov că a fost cel care a păzit, ca militar în termen, casa dizidentei Doina Cornea, informație ce nu a fost negată de liderul PLUS. Tot anul acesta a fost cazul Augustin Lazăr. În calitatea dumneavoastră de demnitar al statului român în mai multe  mandate, de ce nu avem nici la 30 de ani de la Revolutie o lege a lustratiei?

Călin Popescu Tăriceanu: În privința domnului Cioloș cred că ar trebui să ne uitâm la ceea ce istoricul Marius Oprea spunea recent. Toate acele dezvăluiri, cum că domnul Cioloș a fost „promovat” în trupele securiste care o păzeau pe disidenta Doina Cornea de ruda sa, cel care a fost după revoluție numit Vulpea  Ardelean,  cred că sunt suficiente să ne contureze portretul domnului Cioloș:  este fiul sistemului securist, pus de fiecare dată în funcții călduțe, niciodată ales. Da, ar fi fost nevoie să avem acea lege a lustrației, astfel încât cei care au profitat din plin pe vremea regimului comunist să nu mai fie parte a vieții publice. Nu am reușit, noi, ca societate, ca politicieni, să facem acest lucru, și poate, tocmai de aceea, și cu atât mai mult, este nevoie să punem în practică ceea ce am spus când a apărut public adevărul despre trecutul domnului Lazăr : o comisie parlamentară de anchetă pentru cercetarea abuzurilor Securității și a complicilor ei. O comisie al cărei scop să fie restabilirea adevărului, identificarea celor care au comis aceste abuzuri din postura lor de anchetatori ai Securității, magistrați sau comandanți de penitenciare. Și nu numai a lor, dar mai ales a celor care din 1989 încoace, din pozițiile pe care le-au avut, au împiedicat ca victimele să-și poată face dreptate, au secretizat abuziv, au ascuns sau chiar au distrus dosare. Este ceea ce trebuie să facem acum la Parlament.