Iohannis: E clar că pentru o majoritate suficientă în Parlamentul European e nevoie de PPE

„Fiind vorba de poziții extrem de importante, toți actorii încearcă să se poziționeze cât mai bine și atunci nu trebuie să vedem aceste afirmații altfel decât un joc de poziționare. PPE merge din 2014 pe așa-numita soluție a Spitzenkandidat, deci candidat de vârf, care candidat este vârful de lance în campanie. Pentru populari a fost în această campanie Manfred Weber și candidatul va fi mai departe promovat pentru poziția de Președinte al Comisiei Europene. Și, la PPE, demult s-a luat această decizie, că așa se va merge, și astăzi s-a discutat, dar foarte, foarte scurt, fiindcă nu a avut nimeni o altă opinie, și PPE va merge așa, cu Manfred Weber, mai departe”, a afirmat Klaus Iohannis, marți la Bruxelles.

Șeful statului a adăugat că lucrurile trebue abordare cu cal și înțelepciunea în negocierile pentru șefia instituțiilor europene.

„Este foarte clar că trebuie mers cu calm și cu multă înțelepciune în această procedură, fiindcă nu numai PPE singur nu poate, nici împreună în coaliția PPE cu socialiștii, cum a fost în mandatul trecut, nu este suficient, este nevoie cel puțin de încă o grupare politică. Sigur, asta rămâne încă deschis, să vedem cu cine se va negocia, deci este clar că pentru o majoritate suficientă în Parlamentul European, este nevoie de cel puți trei grupuri politice. Asta complică, sigur, întreaga ecuație, dar, ca să vă răspund concret la întrebare: nimeni nu poate să formeze o majoritate fără PPE și de aceea suntem deciși să intrăm în aceste negocieri cu fermitate, cu calm și cu deschidere față de propunerile care vor veni”, a conchis Iohannis.

Competiția pentru președinția Comisiei Europene pare să se configureze cu rapiditate într-o confruntare pe două fronturi, pe de o parte fiind bătălia între partidele paneuropene, iar pe de altă parte lupta pentru supremație între Consiliul European și Parlamentul European, relatează POLITICO Europe.

Partidul Popular European (PPE), care a ieșit pe primul loc în urma alegerilor europarlamentare, deși cu un număr mult diminuat de reprezentanți, insistă că victoria îi dă dreptul la președinția Comisiei Europene, însă socialiștii, liberalii și verzii, care combinat îi depășesc numeric pe populari, susțin că rezultatul votului reprezintă un mandat clar de a sparge monopolul conservatorilor asupra conducerii instituțiilor UE.

Pe lângă lupta internă din Parlamentul European, liderii legislativului UE se confruntă și cu opoziția unora dintre liderii din Consiliul European față de sistemul de tip „primul candidat” (Spitzenkandidat) pentru desemnarea președintelui Comisiei Europene.

Unul dintre cei mai vehemenți contestatari ai acestui sistem este Emmanuel Macron, președintele Franței, care a declarat la summitul UE de la Sibiu că desemnarea de către formațiunile paneuropene a câte unui candidat pentru postul de președinte al Comisiei Europene „nu este abordarea corectă”.