Adrian Năstase face apel către social-democrați pentru reformarea PSD. Fostul premier a făcut o petiție

„Apel către social-democrați, Noi, semnatarii acestui apel, ne adresăm actualilor și foștilor membri ai Partidului Social Democrat, simpatizanților acestuia, tuturor celor care împărtășesc valorile social-democrației, precum și celor care consideră că România are nevoie, in continuare, de un partid politic de stânga modern si puternic. În fața eșecului politic al PSD în alegerile pentru Parlamentul European, considerăm că este datoria noastră morală să sprijinim principalul partid al stângii să iasă din criza în care se află”, arată Adrian Năstase, în textul petiției postate pe blogul personal.

Acesta precizează că acest grup de inițiativă al social-democraților nu dorește crearea unei disidențe în interiorul PSD și nu vizează obținerea unor funcțiunii în partid.

„O spunem cu tărie, pentru a evita confuziile: nu suntem o disidență în interiorul PSD, nu dorim să constituim un partid în interiorul partidului. Nu suntem animați de dorința de a dobândi înalte demnități în statul român. Nu suntem noi cei care trebuie să personifice adaptarea PSD la noile realități. Însă, dorim și credem că este posibilă refondarea Partidului Social Democrat, pentru a juca în continuare un rol decisiv pentru progresul României. Misiunea uriașă a reclădirii stângii românești are nevoie de toate resursele umane disponibile, de toate mințile și sufletele oamenilor de stânga. Suntem împotriva oricăror acțiuni de revanșă ori răzbunare. „Să mergem împreună!” este și dorința noastră sinceră””, potrivit sursei citate.

DIGITALIZARE Din 2025, creatorii de conținut de pe Instagram își pot schimba hainele și fundalul din imagini și clipuri, printr-o aplicație AI

13:33

ACTUALITATE 🚨 Creșterea TAXELOR și impozitelor în Capitală, pe ordinea de zi a Consiliului General. Cât vor plăti bucureștenii în 2025

13:16

Redăm integral conținutul petiției lansate de Adrian Năstase:

„Refondarea PSD se poate realiza doar dacă sunt înțelese și asumate cauzele crizei în care se află. Nu rezultatele scrutinului din 26 mai a.c. sunt cauza crizei, ci pierderea confruntării electorale a fost consecința inevitabilă a politicilor PSD din ultimii ani. PSD are nevoie de refondare, pentru a supraviețui, deoarece criza sa are patru dimensiuni esențiale: de identitate, de management, de resurse umane și comunicațională.

După câștigarea alegerilor parlamentare din 2016, PSD s-a aruncat, total nepregătit, într-o luptă pentru schimbarea justiției penale. În locul unor necesare schimbări de sistem (si nu, in principal, de persoane) care să fie asumate și explicate public, s-a procedat prin măsuri luate pe ascuns, lipsite de explicații credibile. Ca atare, percepția inițială s-a transformat în credință: PSD nu urmărește corectarea numeroaselor abuzuri din justitie, ci dobândirea impunității pentru unii din liderii săi. Manifestațiile de protest din 2017-2018, din țară și străinătate, au determinat acumularea unui val uriaș de ură împotriva PSD, care s-a „descărcat” cu ocazia alegerilor europarlamentare. Schimbarea a două guverne care nu și-au asumat măsuri nepopulare în domeniul politicii penale au fost lovituri puternice pentru credibilitatea PSD.

Criza de identitate s-a adâncit prin preluarea unor instrumente din arsenalul Dreptei politice. Până la așa-numitul „referendum pentru familia tradițională” PSD nu a promovat măsuri prin care să fie divizată societatea. Spre deosebire de Traian Băsescu și Klaus Iohannis, care au utilizat instrumentul referendumului, în trecut PSD a negociat marile probleme din societate, a propus politici integrative și abordări consensuale, nu a divizat prin întrebări tranșante asupra unor chestiuni foarte complexe. Eșecul referendumului pentru familia tradițională a pregătit psihologic rezultatul alegerilor europarlamentare.

Impactul electoral devastator l-a avut însă retorica suveranistă, prin care s-a creat percepția că PSD dorește „ruptura de Europa”. Mesajele critice la adresa Uniunii Europene (unele intemeiate – dublul standard, „conditionalitătile „democratice”, MCV, Shengen), a străinilor, retorica etnocentrică au produs o fractură traumatică în tradiția proeuropeană și multiculturală a identității PSD. Rezumată într-un mod brutal, credința în societate a devenit următoarea: „PSD ar fi în stare să scoată România din Uniunea Europeană, doar pentru a-și rezolva ei probleme penale!”. În fața percepției unui pericol vital pentru viața lor, o parte din votații stângii au mizat pe Pro România, iar restul societății s-a mobilizat pentru a apăra ceea ce consideră a fi principala realizare a ultimilor trei decenii: aderarea la Uniunea Europeană.

În acest context politic, chiar măsurile pozitive privind creșterea salariilor și pensiilor și-au pierdut din impactul electoral, deoarece nu au fost percepute drept instrumente ale unei viziuni social-democrate asupra societății, ci o mită electorală ascunsă. Așa se și explică faptul că o bună parte a beneficiarilor politicilor sociale ale PSD nu s-au simțit datori să-l apere electoral.

Criza de conducere a PSD a lovit deopotrivă în imaginea publică a social-democraților și în militantismul membrilor de partid. Într-un ritm rapid și brutal, democrația internă a fost suspendată în PSD, iar cei care au dorit revenirea la normalitate au fost considerați „puciști”, „securiști”, nu colegi de partid care au o altă viziune, legitim a fi exprimată. S-a format un mecanism decizional prin care conducerea autocratică și unipersonală era prost disimulată prin pseudo-unanimități. Lașitatea colectivă a cuprins nu doar conducerea centrală a PSD, ci s-a întins ca o molimă până în organizațiile locale. Epurările și marginalizarea unor lideri naționali ai PSD au avut corespondent și în organizațiile locale de partid, ceea ce a scăzut în mod inevitabil performanța lor.

Criza resurselor umane este consecința directă a crizei de management politic. Criteriul competenței politice și profesionale a fost suprimat, fiind înlocuit cu logica „recompensei” și „pedepsei”. Organizațiile de partid sau persoanele considerate a fi apropiate de Lider erau recompensate, toți ceilalți erau marginalizați sau chiar excluși. Această stare de lucruri a avut trei consecințe importante: în PSD nu s-au mai înscris intelectuali sau oameni cu recunoaștere profesională, care sunt esențiali pentru o guvernare de succes; intelectualii din PSD au preferat „exilul intern”, dorind să-și păstreze intactă credibilitatea, prin tăcere; PSD și-a pierdut prestigiul de a putea asigura guvernări competente.

Corolarul celor trei crize anterioare este criza comunicațională. Politica fostului lider al PSD s-a dorit a fi promovată și apărată de persoane care nu erau în măsură să câștige simpatia publicului. După cum se știe, PSD a investit resurse în comunicarea în spațiul virtual, însă eficiența acesteia nu putea fi decât limitată, din cauza conținutului transmis și a credibilității reduse a comunicatorilor.

Consecința celor patru crize, descrise succint anterior, a fost pierderea unui milion de votanți în 30 de luni. Dacă înfrângerea electorală ar fi survenit în contextul unei crize economice, iar partidul ar fi luat măsuri corecte dar nepopulare, PSD ar fi avut fundamentul moral al renașterii politice. Eșecul electoral s-a transformat insă într-o catastrofă politică pentru că a survenit în contextul creșterii economice, a optimismului social dublat de pesimism politic. Dacă PSD nu va avea voința vitală de a se reinventa, îl așteaptă nu doar pierderea alegerilor prezidențiale, ci el va putea fi spulberat în alegerile locale și, ulterior, la scrutinul pentru Parlamentul României.

Noi, semnatarii acestui mesaj politic, suntem conștienți de consecințele negative pentru România ale unui colaps al PSD la următoarele scrutine. Nu doar că implicarea partizană a lui Klaus Iohannis ar fi mai fățișă și mai sfidătoare, dar un guvern de coaliție al PNL/Alianței 2020 USR-PLUS va readuce România în epoca instabilității politice, a certurilor permanente, după modelul Convenției Democratice și al Alianței „Dreptate și Adevăr”. Alternativa la acestea trebuie să fie o guvernare modernă, eficientă și incluzivă cu PSD pivot central, la care să se ralieze alte forțe politice progresiste.

Noi, autorii acestui apel, avem curajul speraței că PSD nu este „condamnat de istorie”, dimpotrivă, că principalul partid al țării poate fi salvat prin refondare. Suntem conștienți de dificultatea acestei provocări, cu atât mai mult cu cât în interiorul PSD mai există speranța naivă că social-democrații vor putea simula transformarea și lucrurile se vor desfășura la fel ca în trecut. În 26 mai electoratul a transmis că dorește o revoluție politică, iar PSD a devenit ținta acesteia. Dacă nu este asumat acest adevăr, dacă legăturile de solidaritate din PSD nu se refac, idealurile de justiție socială, egalitate și democrație socială din interiorul societății își vor găsi alte reprezentări politice la viitoarele scrutine electorale. Asumarea unui proces de refondare dă o nouă șansă partidului care a realizat aderarea la NATO a României, a reușit eliminarea vizelor și finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Noi, semnatarii acestei scrisori, considerăm că propunerile noastre pentru refondarea PSD nu au valoarea unor adevăruri evanghelice, ci sunt doar o primă contribuție la o dezbatere pe care o dorim tot mai amplă și profundă, la finalul căreia Stânga să-și recapete vitalitatea, capacitatea de a guverna profesionist iar optimismul să revină în mințile și inimile românilor, oriunde ar locui și munci ei:

Definirea identității PSD. Stânga românească a avut succes atunci când a reușit să le dea sentimentul apartenenței la aceeași comunitate politică locuitorilor din lumea satelor și orășenilor cosmopoliți, muncitorilor industriali și intelectualilor, lucrătorilor în companiile multinaționale și funcționarilor publici. Miza strategică a PSD este să reprezinte în continuare generația Revoluției, însă trebuie să atragă de partea sa și generația Erasmus. Cu toții, seniori, elevi, studenți sau tineri aflați la început de carieră au nevoie de politicile de solidaritate și echitate pe care le poate aduce doar un partid social-democrat.

Politica urii și divizării trebuie să înceteze, deoarece români, maghiari, sasi, romi sau alte etnii suntem cu toții cetățeni ai României. „Străinii” nu trebuie considerați dușmani, ci ființe umane care adesea ne pot ajuta, de la care putem învăța sau cărora le putem demonstra calitățile noastre.

Stânga democratică mizează în mod fundamental pe justiția socială, iar politica penală are rolul de asigura protecția societății împotriva îmbogățirii nemeritate ori a abuzului de putere. Intruziunea serviciilor secrete în viața civilă ori acțiunea deasupra legii a celor chemați să o aplice nu poate fi rezolvată prin tranzacționism sau prin culpabilizarea colectivă a instituțiilor. Soluția este o discuție transparentă și responsabilă, dublată de decizii predictibile, principiale și ferme.

Pentru PSD este esențial să reafirme faptul că statul-națiune rămâne principala structură de protecție a comunității naționale, iar orice transferuri de suveranitate către instituțiile comunitare se poate face doar simultan cu asigurarea mecanismelor de control democratic. Subsecvent, în relația cu Uniunea Europeană va sprijini forțele politice favorabile întăririi solidarității europene, inclusiv politicile de coeziune în viitorul Cadru Financiar Multianual.

Revigorarea guvernării. Principala așteptare a cetățenilor față de PSD este să asigure o guvernare transparentă și eficientă. Guvernarea are nevoie deopotrivă de noi nume și de noi idei. Auditul intern al performanțelor administrării țării devine un pas obligatoriu în vederea relansării activității. Noua echipă și programul de guvernare adaptat realităților ar trebui să asigure nu doar oprirea hemoragiei electorale, ci inversarea tendințelor, pentru a putea câștiga alegerile locale. După alegerile parlamentare, PSD trebuie să fie în măsură să formeze o nouă coaliție de guvernământ.

Deschiderea spre societate. PSD are nevoie de o autentică deschidere spre societate, atât prin primirea de noi membri cât și prin preluarea ideilor care vin de la cetățeni. Considerăm utilă introducerea unui sistem de alegeri interne pentru desemnarea candidaților în alegerile locale.

În mod fundamental însă, deschiderea spre societate trebuie să se manifeste sub aspectul politicilor promovate. PSD trebuie să găsească soluții constituționale și realiste care să permită votul tuturor cetățenilor, din țară și străinătate.

Întărirea democrației interne și o politică de resurse umane centrată pe competențe. Noua structură de organizare internă trebuie să permită PSD atât luarea cu rapiditate a deciziilor cât și să ofere garanția caracterului lor democratic. Simultan, reinstaurarea criteriului competenței politice și profesionale ar putea mobiliza militanții partidului, atât pe cei cu vechime în partid, cât și pe cei care ar urma să fie invitați sa facă parte în baza prestigiului de care se bucură în societate.

Un nou stil de comunicare. PSD a fost înfrânt electoral pentru că s-a bazat pe rețelele interne de comunicare și pe canale mass-media cu un public restrâns. Comunicarea în spațiul virtual a fost coordonată de la nivel central, însă a fost prea puțin bazată pe convingere și militantism. Pentru a reuși, PSD trebuie să devină o „organizație care comunică singură”, în care rolul esențial îl au nu funcționarii de partid, ci militanții și mai ales simpatizanții stângii progresiste.

Refacerea legăturilor cu social-democrația internațională. Situația umilitoare de „înghețare” a relațiilor cu Partidul Socialiștilor Europeni nu doar că trebuie să înceteze imediat, însă PSD trebuie să se implice mult mai ferm în acțiunile stângii europene, inclusiv în privința dezbaterilor ideologice. Refacerea relațiilor cu stânga internațională poate ajuta PSD și în următoarele bătălii politice interne, deoarece este de anticipat ca Popularii și Liberalii să sprijine partidele naționale afiliate. Ieșirea din izolarea politică internațională va ajuta social-democrația din România să spargă zidul de ură care s-a manifestat cu ocazia alegerilor europene.

Într-o scrisoare deschisă, noi, semnatarii mesajului, suntem conștienți că nu putem analiza complexitatea crizei în care se află PSD, la fel cum nu putem propune toate măsurile de care este nevoie pentru refondarea stângii românești. Nutrim speranța că demersul nostru va găsi ecourile necesare în rândurile stângii românești, fiind urmat de decizii dificile dar necesare, care insă – subliniem – nu ne aparțin nouă, ci celor aflați în conducerea actuală a PSD. Cu speranța că PSD va merge în direcția așteptărilor societății românești, având sentimentul datoriei împlinite, Adrian Năstase”.

Săptămâna trecută, fostul premier Adrian Năstase a anunțat că, alături de fostul senator PSD Octav Cozmâncă și alți actuali și foști lideri ai partidului, va constitui un grup de sprijin ca urmare a rezultatelor la alegerile europarlamentare.

Totodată, fostul lider al PSD a avut, joi, o întrevedere de o oră la Palatul Victoria, unde e foarte probabil să fi discutat cu premierul Viorica Dăncilă. Năstase nu a făcut declarații de presă la plecarea de la Guvern.