Cum motivează ÎCCJ arestarea preventivă a lui Radu Mazăre

„Curtea a constatat că în speță, este de necontestat că neprezentarea inculpatului la sediul IPJ Constanța, Biroul Supravegheri Judiciare începând cu data de 30.12.2017, conform graficului de supraveghere, echivalează cu încălcarea obligației prev. de art.215 alin.1 lit.c Cod procedură penală. Conduita deliberată a inculpatului de a se sustrage de la îndeplinirea acestei obligații legale rezultă explicit chiar din corespondența cu apărătorii săi, depusă de aceștia la dosar, fiind vorba despre o vădită rea-credință a inculpatului, iar nu despre o împrejurare accidentală, care l-ar fi pus în imposibilitate temporară de a respecta una dintre obligațiile inerente măsurii preventive sub imperiul căreia se află”, arată magistrații instanței supreme în motivare.

Este vorba despre motivarea deciziei de confirmare a arestului preventiv pentru Radu Mazăre, din 21 mai.

Totodată, judecătorii arată în document că, în egală măsură, prin părăsirea teritoriului României și refuzul de a se mai întoarce, Radu Mazăre „s-a sustras procesului penal” din dosarul Polaris, unde avea control judiciar care-l obliga să se prezinte la fiecare termen.

„Curtea a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestării preventive a inculpatului, întrucât pe de o parte acesta a încălcat cu rea-credință obligațiile prev.de art.215 alin.1 lit.a și c Cod procedură penală, neprezentându-se nici la sediul IPJ Constanța (…), iar pe de altă parte sunt întrunite condițiile prev.de art.223 alin.1 lit.a și alin.2 Cod procedură penală pentru luarea măsurii arestării preventive”, se mai arată în motivare.

Instanța mai arată că sunt întrunite temeiurile arestării, unul fiind înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică. Magistrații arată că Mazăre a indus în spațiul public ideea de zădărnicie a justiției, care tinde să se amplifice, în contextul altor cazuri de inculpați care fug de executarea pedepselor.

„Astfel, starea de pericol pentru ordinea publică derivă în speță nu doar din gravitatea faptelor imputate inculpatului, precum și din modalitatea și împrejurările în care se susține că au fost comise, ci și din conduita pe care inculpatul a înțeles să o adopte după punerea sa în libertate și, mai ales, după înlăturarea interdicției de a părăsi teritoriul României, acesta inducând în eroare și, mai apoi, sfidând Înalta Curte, reușind totodată să inducă în opinia publică un sentiment de slăbiciune a statului român și de zădărnicie a actului de justiție, care tinde să se amplifice, având în vedere alte cazuri notorii de sustragere a unor inculpați de sub puterea unor măsuri preventive ori de la executarea pedepsei”, mai spun magistrații ÎCCJ.

„În acest sens, inculpatul nu a încălcat doar o obligație inerentă controlului judiciar, ci a acționat cu premeditare, intenționând și reușind să se sustragă până în acest moment de la faza de judecată. În consecință, luând act și de poziția procesuală a inculpatului, care a lăsat la aprecierea instanței decizia cu privire la confirmarea sau nu a măsurii arestării preventive, Înalta Curte constată că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri subzistă, sens în care (…) va confirma arestarea preventivă dispusă în lipsă față de inculpat”, se mai arată în sursa citată.

Radu Mazăre a fost plasat în dosarul Polaris, sub control judiciar, însă fostul edil a încălcat condițiile și a plecat în Madagascar, fiind emis mandat de arestare pe numele său. În 21 mai 2019, instanța supremă a confirmat mandatul de arestare preventivă. Însă instanța a decis, marți, la verificarea măsurii preventive, menținerea arestului.

Mazăre a fost condamnat, în primă instanță, la 9 ani și 10 luni ani de închisoare în dosarul „Polaris”

Fostul primar al Constanței Radu Mazăre, extrădat din Madagascar pentru a-și ispăși pedeapsa de 9 ani de închisoare cu executare în România în alt dosar, cel al retrocedărilor, este încarcerat la Penitenciarul Rahova.