Facultatea de Litere face o anchetă internă după ce un deputat PNL a acuzat discriminarea a trei studente nevăzătoare

Deputatul PNL Adriana Săftoiu a povestit, pe pagina sa de Facebook, cazul a trei studente nevăzătoare de la Facultatea de Litere din Capitală, care ar fi fost discriminate, acestea neavând posibilitatea tehnică de a înregistra cursurile și nici un suport electronic adecvat, sălile nu sunt marcate în sistem Braille, parlamentarul mărturisind că acestea „bâjbâie pe holuri”.

„Descurcați-vă, dacă ați vrut la facultate!”. Scurt și dur, acesta e îndemnul pe care îl primesc trei studente nevăzătoare, care au avut curajul să creadă că se poate. Să creadă că trâmbițata accesbilizare nu e un moft pentru instituțiile statului român. Mariana, nevăzătoare, anul II, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Litere. Mădălina, nevăzătoare, „albinoasă”, anul II, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Litere. Maria, romă, nevăzătoare, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Limbi Străine. Am discutat cu toate trei, cu un sentiment acut de rușine față de ceea ce li se întâmplă: dispreț, discriminare, lipsă de umanitate. Le e greu să țină pasul la cursuri, fără minimum de facilități care, peste tot în lume, nu sunt o pomană, ci instrumente firești. Faptul că sunt oarbe are un amar avantaj: nu-și pot vedea persecutorii.

Nu li se permite să înregistreze cursurile, ca să poată ulterior să le transcrie folosind tehnologia asistivă. Nu au suport electronic pentru cursuri, ca să le poată folosi pe laptopurile adaptate dizabilității lor. Cum nimeresc sala de curs? Nici o încăpere nu e marcată în sistem Braille. Bîjbîie pe holuri, sperând să găsească pe cineva care să nu facă mișto de ele. Sunt fericite când găsesc o secretară dispusă să le citească orarul de la avizier. Sunt fericite când găsesc un profesor dispus să le sprijine cu suport audio pentru cursuri. Examenele sunt dificile, pentru că nu li se acordă acea oră în plus: pentru ele timpul se măsoară diferit atunci când trebuie să înțeleagă cerința si să scrie lucrarea. Rar au posibilitatea să susțină oral examenele. Mult mai rar capătă un profesor de sprijin.

Maria a plecat de acasă – dintr-o familie cu 12 copii, cu o mamă care a fost încarcerată pentru aproximativ un an, crescuți de sora cea mare – pentru că a vrut să învețe, să aibă o meserie. Familia o acuză că s-a „românizat” alegând să termine liceul și să meargă la facultate. Cu cei 1700 de ron pe care îi primește de la stat își plătește chiria, cărțile de care are nevoie si continuă să se ducă la cursuri, chiar dacă are momente când îi vine să renunțe la tot.

Mădălina, „albinoasa”, îmi mărturisește că a vrut să se facă actriță. O doamnă profesoară i-a spus, când s-a prezentat la examen: „Tu nu vezi cât de sinistru arăți?” În liceu, a stat singură în bancă. Nimeni nu și-a dorit-o alături. Mama ei vrea să adauge câteva detalii, dar Mădălina o întrerupe. „Nici nu contează cum eram tratată, eram mulțumită că profesorii mă făceau să înțeleg materia”. În schimb, problemele cu care se confruntă ca studentă au adus-o într-o situație extrem de problematică. S-a înscris și ea pe lista celor obligați să renunțe.

Mariana, nevăzătoare din naștere, tonică și decisă să confrunte sistemul care le sfidează. Anul trecut a fost împinsă pe scări și a căzut de la etajul întâi. Nu durerea fizică, ci rănile sufletești au ținut-o în casă o lună. A avut puterea să se întoarcă la facultate. Mi-a prezentat cu încredere și optimism soluțiile care le-ar ajuta pe ele, nevăzătoare, să facă față cerințelor. Speră că le pot ajuta. Doar am o funcție de demnitate în Stat! Nu știe și nu-i spun că doar azi am primit un aviz negativ de la Guvern pentru o lege care vizează persoanele cu deficiențe de auz. Ce să-i spun Marianei? Că personaje în funcții de decizie, plătite din bani publici, n-au nici timp, nici chef să se aplece asupra suferințelor lor, să le ofere ceea ce li se cuvine? Să le spun că ele, „văzătoarele” abuzurilor la care sunt zilnic supuse, trăiesc într-o țară de orbi…”, a scris Adriana Săftoiu, pe Facebook.

Conducerea Facultății de Litere a reacționat, printr-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, decanul precizând că a fost demarată o anchetă internă în acest caz și că studentele respective nu s-au adresat cu nicio astfel de plângere.

„D-na senator a făcut această postare, fără să aibă consultare cu vreun reprezentant al facultății. Studentele menționate de dumneaei nu s-au adresat nici ele conducerii facultății, pentru a semnala ceea ce descrie d-na senator în postarea sa. În cursul zilei de 12 iunie, conducerea facultății a avut discuții cu studentele menționate mai sus. Aceste discuții au însemnat începutul unei anchete interne. În calitate de profesor al facultății, decanul le-a solicitat, în primul rînd, celor două studente să precizeze dacă au nemulțumiri față de modul în care au fost tratate la examenul la care decanul era titular de curs. A rezultat că studentele nu aveau nemulțumiri față de acest curs și examenul aferent”, transmite Decanul Facultății de Litere, Emil Ionescu.

Potrivit acestuia, studenta „Mariana” a fost asistată la examen și a avut examinare separată, iar cealaltă studentă, „Mădălina”, nu s-a declarat nevăzătoare, dar nici ea nu s-a declarat discriminată la examenul decanului.

„Pe de altă parte, studenta Mădălina a declarat că profesoara care s-a referit ofensator a fizicul ei nu face parte din Facultatea de Litere. Mădălina a descris două situații în care a avut dificultăți la două examene din această sesiune. Mădălina a precizat că în cele din urmă, prin explicațiile date profesorilor, cu privire la starea vederii sale, dificultățile au fost depășite. De menționat că Mădălina nu este cunoscută ca nevăzătoare. Ea ne-a declarat că vederea i se degradează rapid.Vom continua cercetările pe această temă.Conducerea Facultății de Litere își exprimă totalul angajament în rezolvarea problemelor cu care se pot confrunta nu doar cele două studente, ci orice student cu probleme de sănătate”, potrivit sursei citate.

Adriana Săftoiu a catalogat reacția conducerii Facultății de Litere ca tardivă, precizând că a povestit doar câteva crâmpeie din experiența a trei studente nevăzătoare.

„Domnul decan ține să informeze opinia publică despre faptul că le-a contactat pe cele trei studente. E un demers salutar, chiar dacă vine după doi ani. Firesc ar fi fost să se intereseze în urmă cu doi ani dacă tinerelor nevăzătoare li s-au acordat toate facilitățile pentru a studia și a-și susține examenele, conform Legii 448/2006, care obligă instituțiile de învățământ să ia toate măsurile legate de accesibilizare.

Domnul decan anunță opinia publică despre faptul că va întreprinde o… anchetă internă. Nu cred că e nevoie de o anchetă internă ca să constați că, având persoane cu dizabilități de vedere, sălile de curs (inclusiv birourile decanatului) nu sunt semnalizate în sistem Braille. Nu e nevoie de tevatura unei anchete interne să constați că majoritatea profesorilor nu acceptă, la cursuri sau la examene, folosirea tehnologiei asistive, respectiv folosirea computerelor personale cu sinteză vocală ori a înregistrării audio pentru notițe. Consecința celor mai sus subliniate se vede în rezultatele lor la examene – sub nivelul lor de pregătire și de dăruire, cu multe examene neluate, inclusiv din pricina refuzului de a li se aloca un profesor de sprijin”, scrie deputatul PNL, pe Facebook.

Adriana Săftoiu îi transmite decanului Facultății de Litere București și că o studentă nevăzătoare a fost împinsă pe scări în incinta facultății, „ceea ce a dus la o lună de absențe și la consecințe greu de reparat în plan psihologic”.

„În schimb, domnul decan se scoate grăbit din cauză, explicând, în același comunicat, că la cursurile domniei sale nu au existat acte de discriminare. Nici nu l-am acuzat de așa ceva. Îi reproșez indiferența față de problematica studenților cu dizabilități în cadrul facultății pe care o păstorește. E suficient să fi existat un singur caz de discriminare ca să se autosesizeze. (Detaliile, cum ar fi faptul că studentele nevăzătoare nu pot folosi liftul fiindcă acesta e alocat exclusiv profesorilor, nici nu mai contează).

Domnul decan spune că tânăra pe care am numit-o „Mădălina” nu a confirmat că vreun profesor din cadrul facultății i-ar fi făcut vreo remarcă necuvincioasă în legătură cu aspectul ei fizic. Nici eu nu am spus asta. Am vorbit despre experiența ei, atunci când a optat pentru teatru, deși există și în Facultatea de Litere ceva nuanțe. Atent la detalii, domnul decan remarcă faptul că „Mădălina” nu e total nevăzătoare. Foarte corect: vederea i-a scăzut în ultimul an, de la 12-15 spre 7 la sută!

E decizia studentelor să clarifice tot ce mi-au spus mie cu decanatul facultății.

Domnul decan pare deranjat de faptul că studentele au ajuns cu aceste plângeri la mine (prin intermediul Fundației Light into Europe), care as putea folosi tema drept „capital politic”. Aceasta să fie ultima angoasă a domnului decan. Nu e prima oară când mă întâlnesc cu persoane cu dizabilități, încercând să le sprijin în demersul lor de a li se respecta drepturile. Nu e prima oară și nici ultima când vorbesc public despre încălcarea drepturilor acestor persoane. Iar de fiecare dată o fac în calitatea de deputat, nu senator, membru al Comisiei pentru drepturile omului. Sunt foarte multe cazuri pe care le-am adus în atenția colegilor din Comisie, mulți din cei care au solicitat sprijinul Comisie fiind prezenți la sedințele noastre. E datoria mea, a colegilor mei, asa cum datoria domnului decan este să îndrepte ceea ce nu funcționează, conform legilor în vigoare.

Misiunea noastră comună, a domnului decan și a mea, trebuie să fie, călcând peste orgolii, încurajarea tinerilor cu dizabilități de a se înscrie în învățământul superior.

Îmi permit, de aceea, să-i ilustrez domnului decan cum respectă alte universități de prestigiu drepturile studenților cu dizabilități, postând câteva imagini cu accesiblizarea sălilor in sistem Braille de la Universitatea de Vest din Timisoara”, povestește parlamentarul.

Foto: Ana Adriana Săftoiu/ Facebook