Curtea Constituțională a respins, joi, cu majoritate de voturi, sesizarea de neconstituționalitate a președintelui Klaus Iohannis pe Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.
Pe 19 aprilie, președintele Klaus Iohannis a sesizat CCR pe această lege.
„Ținând cont de faptul că forma legii transmise la promulgare este una ulterioară procedurii de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 624/26 octombrie 2016 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 937 din 22 noiembrie 2016) și având în vedere faptul că Parlamentul a adoptat o serie de reglementări care sunt contrare și excedează limitelor deciziei menționate, considerăm că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 este adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție. Totodată, considerăm că legea menționată fost adoptată și cu încălcarea prevederilor art. 61 alin. (2) și ale art. 75 alin. (1) din Constituție”, arată un comunicat remis MEDIAFAX de către Administrația Prezidențială.
Șeful statului consideră că legea a fost adoptată, în procedura reexaminării, cu ignorarea Deciziei CCR din 26 octombrie 2016 prin care a fost constatată neconstituționalitatea actului normativ în ansamblul său. Astfel, potrivit deciziei CCR, procedura legislativă trebuia sistată și reluată de Parlament.
În urma reexaminării, legea a fost trimisă de Parlament pentru promulgare, pe 10 aprilie. Sesizarea de neconstituționalitate anterioară a fost trimisă de Guvern și un grup de senatori pe 13 octombrie 2016.
Președintele menționează că procesul de reexaminare vizează exclusiv punerea de acord cu decizia Curții a acelor dispoziții constatate neconstituționale, dintr-o lege nepromulgată încă.
„În cazul de față, Parlamentul a eliminat unele texte, a adăugat unele noi și a operat modificări, fără ca acestea să fi făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate și, în mod evident, contrar soluției dispuse de către instanța constituțională prin Decizia nr. 624/2016. Examinând legea adoptată de Parlament în forma în care aceasta a fost retrimisă la promulgare, reiese că anumite texte din legea criticată au fost eliminate, iar altele au fost modificate deși acestea nu au făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate, în timp ce altele au fost introduse fără ca acestea să aibă vreo legătură cu forma inițială a legii sau să se fi regăsit în conținutul său, așa cum aceasta a fost supusă controlului de constituționalitate”, se mai arată sesizarea de neconstituționalitate.
Intervenția Parlamentului de modificare a legii pentru aprobarea OUG 4/2016 prevedea că „diploma de doctor este revocată sau anulată prin hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești”.
Iohannis mai reclamă că Parlamentul a eliminat unele texte, a adăugat unele noi și a operat modificări, „fără ca acestea să fi făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate și, în mod evident, contrar soluției dispuse de către instanța constituțională”.
„Intervenția legislativă de la art. unic pct. 1 din legea dedusă controlului de constituționalitate vizează modificarea art. unic pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2016 referitor la introducerea unui nou articol, art. 1461, după art. 146 din Legea nr. 1/2011, prin care stabilește că titlul de doctor încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării dispoziției de retragere a acestuia. De asemenea, art. unic pct. 2 din legea criticată prevede introducerea unui nou articol, art. 1462, după art. 1461, care prevede că diploma de doctor este revocată sau anulată prin hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești, iar prin derogare de la alin. (6) al art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 instituția emitentă introduce acțiunea în anulare a diplomei, în termen de un an de la data dispoziției de retragere a titlului de doctor”, potrivit comunicatului Președinției.
În același timp, Klaus Iohannis argumentează că judecătorii Curții ar trebui să țină seama și de încălcarea competenței primei camere sesizate, Camera Deputaților, care nu a dezbătut textul și soluțiile adoptate de Senat.
„În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituționalitate nesocotește și principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament. În forma adoptată de Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră competentă, articolul unic al legii supuse controlului de constituționalitate conținea un singur punct, prin care modifica dispozițiile art. 1461 din Legea nr. 1/2011, în sensul stabilirii momentului de la care diploma de doctor încetează să mai producă efecte juridice, respectiv de la momentul pronunțării unei hotărâri definitive a unei instanțe judecătorești în acest sens”, conchide sursa citată.