Directorul de la „Eli Wiesel” despre argumentul extinderii muzeului Antipa: Pare să vorbească despre spațiul vital. Despre asta vorbea Hitler

Muzeul Holocaustului încearcă să obțină dreptul de a ridica o clădire în spațiul în care Muzeul Antipa susține că ar prefera să își construiască propriile depozite și spații suplimentare.

„Rezolvarea este la Guvernul României, pentru că noi acolo am făcut o solicitare. Suntem abilitați de Primul Ministru să înființăm acest muzeu. Printre altele, pentru a putea pregăti celelalte etape, trebuie să ai un spațiu sau o clădire. După ce am avut o clădire pe care am pierdut-o după doi ani și jumătate. Făcusem câțiva pași pentru a se vedea și muzeul la orizont și practic a trebuit să o luăm de la capăt. Ne aflam cam în septembrie 2016. Am găsit acest spațiu despre care astăzi auzim diverse afirmații”, a arătat Alexandru Florian, directorul general al Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, pentru MEDIAFAX.

Potrivit managerului muzeului Antipa, Luis Popa, „din punct de vedere urbanistic, statului zonei acesteia a evoluat de-a lungul timpului. Din acest motiv și soluțiile pentru extinderea muzeului Antipa au fost diferite. În momentul de față acolo avem o zonă protejată. Fără discuție. Am auzit cum că nu contează, eu nu știu cum sunt acele legi, așa cum le citesc eu, nu e loc de discuție. Atâta timp cât este în vigoare acea lege nu avem cum să construim acolo, în niciun caz nimic suprateran”, a apreciat marți Luis Popa, după amânarea audierii din Comisia pentru Cultură din Camera Deputaților.

„Se poate construi numai că sunt anumite condiții, pentru că este arie protejată, care trebuie respectate. Sunt condiții care se găsesc în planul de urbarism sau la comisia de monumente. Ca să faci depozite subterane tot trebuie să răscolești spațiul verde acolo pentru că nu ai cum să sapi dinspre centrul pământului. Noi am făcut o solicitare la Secretariatul General al Guvernului, pentru că ei ne finanțează și urmează să avem un răspuns. Acest muzeu este proiectul Guvernului României și al Președinției, am discutat cu Ministrul Culturii, pentru că nu aveam calitatea să întreb la Muzeu, pentru că voiam să știm în ce situație este acel teren de lângă muzeu, în ce stadiu este din punct de vedere legal, cine e proprietar, dacă se poate construi… Am fost informat că terenul este proprietate a domeniului public al statului și că este dat în administrare Muzeului Antipa. Prin urmare noi am făcut o solicitare și am informat Ministerul în legătură cu acest proiect. Când m-am documentat dacă este disponibil mi s-a părut firesc să întreb acolo unde puteam să aflu un răspuns. Suntem deschiși unui dialog, nu este un proiect ascuns”, a arătat Alexandru Florian, directorul general al Institutului „Elie Wiesel”.

Din partea Muzeului Antipa, Luis Popa, managerul instituției arată că nevoia de a se dezvolta este esențială pentru un muzeu și prezintă această problemă în termeni spațiali: „În spațiul public, dintre toate persoanele care au fost implicate, pornind de la propunerea care a fost făcută la Secretariatul General al Guvernului, singura parte care este de specialitate este Muzeul Antipa. Părerea mea este că nu se înțelege care este menirea unui muzeu. Muzeu înseamnă în primul rând o colecție de simboluri. (…) Muzeele, atunci când sunt constituite de la zero, așa cum avem șansa acum, să constituim un muzeu important, vorbim despre Muzeul Național al Holocaustului, cred eu, ca om de muzeu, că demersul ar trebui să fie un pic diferit. Ar trebui pornit de la viziune, care probabil că există, de la colecții, de la comunitate, pentru că îmi place să cred că acest muzeu se adresează întregii țări, astfel încât soluția finală să fie una așteptată de toată lumea. Cred că nu este cea mai bună soluție construirea acestui muzeu în curtea Muzeului Antipa. Împlinindu-și această menire de a fi transmițătoare de simboluri, orice muzeu acumulează colecții. Ciclul normal de viață al unui muzeu este să crească. (…) Muzeul Antipa își dorește această extindere, din 1911, prin Grigore Antipa, 1941, în 1998 a existat o Hotărâre de Guvern. Acum suntem în fața unei propuneri, se numește Ilustrație de temă care să ofere o soluție pentru extinderea spațiilor pentru că activitatea și colecțiile pe care le-a generat muzeul nu se mai pot desfășura în spațiul pe care îl are la dispoziție de 111 ani și, construirea unui nou muzeu în acest spațiu ar bloca complet acest ciclu de viață, practic l-ar condamna la o moarte înceată a acestui Muzeu. Cred că cei care au formulat propunerea inițială nu au avut în vedere acest aspect și sper că acum acum îl vor avea în vedere, este faptul că și muzeul nou înființat va fi în acest mod condamnat la nedezvoltare. La un moment dat, în mod firesc, va ajunge să aibă nevoie să se extindă și nu va avea cum să o facă acolo. Nu este o soluție optimă”, a comentat marți managerul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Luis Ovidiu Popa.

Ca răspuns la afirmațiile directorului de la Antipa, directorul general al Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian arată că în lipsa dialogului nu se ține seama de oportunitățile pe care noul muzeu le aduce în zona Pieței Victoriei:

„Pare să vorbească despre spațiu vital domnul manager, despre asta vorbea Hitler. O expoziție permanentă într-un muzeu suferă modificări la 10-15 ani. Actualizări, împrospătări, dar nu clădirea se dezvoltă. E vorba de reîmprospătarea muzeului, a expoziției pentru că muzeul are și alte spații. Acesta e principiul, se schimbă tehnicile de expunere. Unul dintre criteriile pentru care am spus că ar fi bine să fie acolo muzeul Holocaustului este faptul că sunt deja trei muzee în spațiu. Ridicarea unui nou muzeu are potențialul de a aduce și un alt public. Dacă se face un nou muzeu, ținând cont normele de construcție este posibil, luați-o cu titlu de posibilitate, orice construcție nouă trebuie să aibă spațiu de parcare și ar putea să fie avantajat și muzeul Antipa, dar pentru acest lucru trebuie să avem un dialog”, arată Alexandru Florian.

„Vineri am avut o discuție cu Ministrul Culturii, în care i-am expus punctul nostru de vedere. Dumnealui a părut să înțeleagă și speram că astăzi, aici vom avea poziții într-un fel convergente. Mi se pare normal ca Ministerul Culturii să susțină o instituție din subordine. Mi s-ar părea anormal să susțină să se dezmembreze. În istoria muzeului, acesta este cea mai serioasă criză privind imobilul. A mai existat o problemă în 1942, când s-a dorit demolarea muzeului și construirea în loc a Ministerului de Finanțe. Pe vremea aceea, șef al Guvernului și Ministru al Culturii era Ion Antonescu. Imobilul acesta este cel mai vechi din Piața Victoriei. Este singurul care supraviețuiește din acea perioadă. Faptul că nimeni nu are niciun fel de întrebări, mă refer la cei pe care i-am auzit eu, care în general sunt din zona politică pe mine mă uimește cumva”, a declarat presei managerul muzeului Antipa, Luis Ovidiu Popa.

„Proiectul e declanșat din 2012 ca asumare de Președinție și Guvern și din 2016, ca instituționalizare, din 2016, când ni s-a dat nouă să ne ocupăm. Aș parafraza un Consilier General sau pe doamna viceprimar al Municipiului București, doamna Florescu, care a spus, și se repetă și astăzi aceste poziții când e vorba despre terenul de la Antipa: «Muzeul de istoria evreilor e foarte necesar, dar să se facă în fostul cartier evreiesc», unde nici nu mai există, să fie numai pentru evrei, dacă vreți să vă traduc în română. Este un muzeu național care este pentru tot poporul României, pentru toți vizitatorii. Trebuie să fie într-un spațiu al muzeelor de prim rang”, arată Alexandru Florian, pentru MEDIAFAX.

Deputații au decis marți amânarea audierii în cazul terenului din proprietatea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” unde se intenționează construirea Muzeului Holocaustului din România. Luis Ovidiu Popa, managerul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și Alexandru Florian, directorul Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, erau programați marți pentru o audiere în fața Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Audierea avea ca obiect „înstrăinărea a 45% din suprafața liberă de construcții a Muzeului Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa» către o altă instituție în vederea ridicării unei alte clădiri pe terenul respectiv”, după cum se arăta în ordinea de zi a comisiei.