Cseke Attila a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că, în urmă cu 13 ani, în Legea Administrației Publice Locale se prevedea faptul că dacă o localitate a avut 20% populație minoritară iar, ulterior, din anumite motive acest lucru nu se mai îndeplinește, se păstrează dreptul la folosirea limbii materne, dar Guvernul a modificat reglementarea.
„Din ceea ce știm în mod public, se pare că anumite aspecte au fost rezolvate, altele nu, și trebuie să așteptăm forma finală a OUG cu Codul Administrativ în Monitorul Oficial. Înțelegem că Guvernul a preluat forma parlamentară de a decide autoritățile locale în localități sub 20% populație minoritară asupra asigurării drepturilor lingvistice și s-a eliminat forma legată de bilingvismul indicatoarelor la intrarea în localități, care ar fi dus schimbarea indicatoarelor multilingve. Acestea sunt lucrurile pozitive, dar în schimb ceea ce am semnalat este că asistăm la pierderea unui drept câștigat al minorităților naționale, care este un principiu din 2006 în Legea Administrației Publice Locale și anume că dacă ai avut odată 20% populație minoritară într-o localitate iar, ulterior, din anumite motive acest lucru nu se mai îndeplinește, îți păstrezi dreptul la folosirea limbii materne”, a spus Cseke.
Potrivit acestuia, în OUG s-a adăugat o mențiune care desființează principiul dreptului câștigat.
„În OUG s-a adăugat o mențiune care desființează principiul dreptului câștigat prin faptul că prevede că acest lucru este valabil până la validarea următorului recensământ. Este vorba despre desființarea unui drept câștigat, pe care nu o înțelegem, atâta timp cât România spune că este un model de asigurare a drepturilor minorităților naționale. Guvernul știa, nu înțelegem de ce a păstrat această formă care va crea probleme, iar pierderea unui drept câștigat este un lucru grav”, a mai spus Cseke.
Potrivit acestuia, reglementarea în vigoare din 2006 nu a fost contestată de nimeni la CCR, nu a dorit nimeni să o elimine, în schimb în OUG s-a adăugat o mențiune care îi schimbă sensul.
„Noi credem că cel mai ușor lucru de implementat ar fi fost preluarea formei parlamentare a Codului Administrativ, deoarece a fost o comisie specială de elaborare a acestui cod, care a lucrat 7 luni, forma Codului a trecut prin două plenuri parlamentare, dezbaterile au fost transparente. Decizia de neconstituționalitate nu a fost pe text, ci pe chestiuni de procedură”, a mai spus senatorul UDMR.
Cseke Attila susține că la următoarea modificare a Constituției, UDMR va pleda pentru eliminarea ordonanțelor de urgență, motivând faptul că nu are că căuta Guvernul să reglementeze prin OUG și să se substituie Parlamentului.
„În acest caz, Parlamentul a lucrat timp de 7 luni la Codul Administrativ, iar apoi să vină Guvernul și în câteva săptămâni, într-un mod mai puțin transparent, să schimbe multe prevederi din ceea ce Parlamentul a lucrat, nu este corect. Noi susținem ca această modalitate de legiferare a Guvernului prin OUG în locul Parlamentului să dispară total, deoarece este incorect. Întotdeauna când a fost vorba de hei-rup-isme, fără dezbateri profesionale, au ieșit la iveală tot felul de greșeli și există acest risc și legat de Codul Administrativ”, a menționat Cseke.