Gîrbovan (UNJR), despre boicotul CSM: E inadmisibil ca un raport GRECO să fie folosit în acest mod

Dana Gîrbovan amintește că 7 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au trimis în urmă cu două săptămâni o scrisoare publică în care au solicitat amânarea discutării tuturor aspectelor ce privesc activitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție până la o dată ulterioară aprobării publicării rapoartelor Comisiei de la Veneția și ale GRECO, adoptate în săptămâna 17-21 iunie 2019. În finalul scrisorii, cei șapte au arătat că „neparticiparea noastră la lucrările Plenului din data de 24 iunie este rezultatul unui proces deliberativ responsabil, subsumat necesității respectării independenței justiției, al cărei garant este Consiliul Superior al Magistraturii, exigență ce primează în raport cu exercitarea celorlalte atribuții ale acestuia”.

Președintele UNJR arată că, mai simplu spus, membrii semnatari ai scrisorii își justifică lipsa de la lucrările Plenului CSM prin prisma unui raport GRECO, cerând publicarea imediată a acestuia.

„Aceștia lasă să se înțeleagă că desființarea SIIJ operează automat, în baza recomandărilor unui raport GRECO încă nepublic. Nici o prevedere din vreun regulament, convenție sau tratat european, după cum nici o practică a vreunui stat nu justifică o astfel de măsură și o astfel de concluzie, impusă imperativ și agresiv nu din afară, ci din interiorul țării. Este inadmisibil ca un raport GRECO să fie folosit în acest mod, pentru a bloca pur și simplu aplicarea unei legi în vigoare, ale cărei prevederi au trecut în mod repetat de filtrul Curții Constituționale”, a scris Dana Gîrbovan, pe Facebook.

Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR) anunță că va publica în zilele ce urmează o serie de rapoarte GRECO privind alte state membre ale UE, „pentru a înțelege cum funcționează implementarea rapoartelor GRECO, prin dialog constant cu autoritățile statului membru, prin evaluări reciproce, de-a lungul unor perioade lungi de timp, și nicidecum prin constrângere sau șantaj”.

Dana Gîrbovan precizează că, pentru început, însă, prezintă o situație pe state membre a modului în care au fost implementate recomandările GRECO rezultate în urmă rundei a patra de evaluare „Prevenirea corupției cu privire la membrii Parlamentului, judecători și procurori”, evaluare lansată în 1 ianuarie 2012.

„Am folosit ultimul raport de conformitate publicat pe siteul GRECO, cu mențiunea că următoarele state nu au autorizat până la această dată publicarea acestuia: Austria, Belgia, Germania, Ungaria, Lituania, Malta, România, Spania. Referitor la durata publicării acestor rapoarte, nu există nici o regulă în acest sens, depinzând de fiecare stat membru. Astfel, au fost situații în care raportul a fost publicat în ziua adoptării, în câteva săptămâni sau luni de la adoptare, după cum rezultă din situația de mai jos. De asemenea, cu o singură excepție, nici un stat nu a implementat satisfăcător toate recomandările”, completează președintele UNJR.

Dana Gîrbovan publică situația pe state a raportului și recomandărilor GRECO :

1. Austria – raportul este confidențial.

2. Belgia – raportul este confidențial.

3. Bulgaria – raport adoptat la 23 iunie 2017 și publicat la 25 iulie 2017. Din 19 recomandări, 12 au fost implementate satisfăcător.

4. Cehia – raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 28 februarie 2019. Nici una din cele 14 recomandări nu au fost implementate satisfăcător.

5. Cipru – raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 6 septembrie 2018. Din 16 recomandări, 2 au fost implementate satisfăcător.

6. Croația – raport adoptat la 7 decembrie 2018 și publicat la 29 ianuarie 2019. Din 11 recomandări, 5 au fost implementate satisfăcător.

7. Danemarca – raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 12 septembrie 2018. Din 6 recomandări, una a fost implementată satisfăcător.

8. Estonia – raport adoptat și publicat la 23 iunie 2017. Din 19 recomandări, 14 au fost implementate satisfăcător.

9. Finlanda – raport adoptat și publicat la 23 iunie 2017. Toate cele 8 recomandări au fost implementate satisfăcător.

10. Franța – raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 18 septembrie 2018. Din 11 recomandări, 4 au fost implementate satisfăcător.

11. Germania – raportul este confidențial.

12. Grecia – raport adoptat la 18 octombrie 2017 și publicat la 1 martie 2018. Din 19 recomandări, 6 au fost implementate satisfăcător.

13. Irlanda – raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 5 iulie 2018. Din 11 recomandări, 3 au fost implementate satisfăcător.

14. Italia – raport adoptat la 7 decembrie 2018 și publicat la 13 decembrie 2018. Din 12 recomandări, 3 au fost implementate satisfăcător.

15. Letonia – raport adoptat la 22 martie 2019 și publicat la 3 iunie 2019. Din 14 recomandări, 9 au fost implementate satisfăcător.

16. Lituania – raportul este confidențial.

17. Luxemburg – raport adoptat la 22 martie 2019 și publicat la 26 martie 2019. Din 14 recomandări, 4 au fost implementate satisfăcător.

18. Malta – raportul este confidențial.

19. Marea Britanie – raport adoptat la 24 martie 2017 și publicat la 10 noiembrie 2017. Din 8 recomandări, 7 au fost implementate satisfăcător.

20. Olanda – raport adoptat la 23 martie 2018 și publicat la 14 iunie 2018. Din 7 recomandări, 3 au fost implementate satisfăcător.

21. Polonia – raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 28 iunie 2018. Din 16 recomandări, 7 au fost implementate satisfăcător.

22. Portugalia – raport adoptat la 21 iunie 2019 și publicat la 28 iunie 2019. Din 15 recomandări, una a fost implementată satisfăcător.

23. România – raportul este confidențial.

24. Slovacia – adoptat la 22 martie și publicat la 26 martie 2019. Din 16 recomandări, 7 au fost implementate satisfăcător.

25. Slovenia – raport adoptat la 23 martie 2018 și publicat la 5 iulie 2018. Din 19 recomandări, 14 au fost implementate satisfăcător.

26. Spania – raportul este confidențial.

27. Suedia – raport adoptat la 18 octombrie 2017 și publicat la 24 octombrie 2017. Din 8 recomandări, 6 au fost implementate satisfăcător.

28. Ungaria – raportul este confidențial

Președintele UNJR arată, în concluzie, faptul că, având în vedere o singură excepție, nici un stat nu a implementat încă toate recomandările GRECO, deși evaluarea a fost lansată în urmă cu mai bine de 6 ani.

„Această situație este explicabilă prin prisma faptului că aceste recomandări trebuie implementate într-un sistem de multe ori consolidat ori trebuie armonizate cu alte reglementări existente. Sunt situații în care statele argumentează de ce unele reglementări criticate de GRECO trebuie păstrate, tocmai pentru că nu există rețete șablon care să fie impuse în toate statele. Analiza rapoartelor GRECO relevă și diversitatea foarte mare a sistemelor judiciare din statele UE și de ce nu este posibilă aplicarea unor soluții unice peste tot. Ca atare, a pretinde agresiv și a bate cu pumnul în masă pentru a implementa imediat și fără discuție niște recomandări GRECO relevă o necunoaștere crasă a modului în care aceste instituții funcționează în raport cu statele membre”, susține Dana Gîrbovan.

Președintele UNJR încheie precizând că, în ceea ce privește România, dacă raportul final GRECO include și ce a cuprins raportul ad-hoc din 2018, care conținea o serie de erori juridice și faptice, precum și opinii ce preiau vădit subiectiv doar o parte din punctele de vedere existente la nivelul instituțiilor române, cu atât mai mult acest raport trebuie analizat sistematic și expuse problemele pe care le conține. „Acest lucru trebuia făcut și în 2018, după publicarea raportului ad-hoc, și trebuie făcut în continuare de Ministerul Justiției, dacă cei ce conduc ministerul sunt interesați cu adevărat de problemele sistemului judiciar și rezolvarea lor”, scrie Dana Gîrbovan.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a fost amânat, miercuri, pentru a patra oară, tot din lipsă de cvorum. Pe ordinea de zi se afla validarea Adinei Florea ca șef al Secției de anchetare a magistraților.