Blocul Național Sindical reacționează: Guvernul a optat pentru o rectificare bugetară de suprafață

Scad subvențiile, cheltuielile de capital, finanțările pentru investiții, alocările pentru cofinanțarea proiectelor europene, toate pentru a acoperi angajamentele de asistență socială, creșterea serviciului datoriei publice și transferurile pentru autoritățile locale, comentează organizația sindicală, care apreciază că adevărata rectificare va fi probabil operată în luna noiembrie, dacă avem în vedere evoluția unor categorii de cheltuieli.

„În ultimii cinci ani am fost martorii promovării de către guverne a unor măsuri de politică fiscală de-a dreptul hazardate. Reducerea poverii fiscale pentru mediul de afaceri, în așteptarea unor creșteri semnificative a bazei de impunere care nu s-au mai produs niciodată sau aplicarea unor măsuri de tip experiment gândite în laboratoare „absconse” ale decidenților politici, sunt doar câteva exemple în acest sens. Rezultatul se vede în evoluția veniturilor fiscale ale bugetului general consolidat. Dacă în semestrul I 2015 veniturile fiscale colectate la bugetul general consolidat reprezentau 9,9% din PIB, în semestrul I 2019 acestea abia mai ating 7% din PIB. În mod similar veniturile curente s-au redus de la 15,1% din PIB în semestrul I 2015, la 13,6% din PIB în semestrul I 2019. Deși ANAF a trecut prin numeroase schimbări ale componenței echipei de conducere rezultatele au rămas neschimbate. Pare că resorturi ascunse limitează semnificativ capacitatea ANAF de a colecta venituri suplimentare prin reducerea evaziunii fiscale. Măsurile inițiate în acest sens sunt promovate în multe cazuri cu reticență și uneori într-o modalitate ce împiedică valorificarea acestora”, arată documentul.

Sinddicaliștii vorbesc și despre blocarea în Parlament a proiectului de lege pentru aprobarea OUG 79/2017, pentru a nu se putea contesta constituționalitatea prevederilor acestui act normativ, care s-ar putea să se dovedească extrem de păguboasă pentru buget dar și pentru cetățenii români cu statut de lucrător. Mai mult, deși există cel puțin 3 încheieri ale instanțelor de judecată naționale prin care se invocă excepția de neconstituționalitate în ceea ce privește OUG 79/2017, Curtea Constituțională întârzie să ia în discuție aceste sesizări, prelungind astfel o stare de provizorat cu efecte din ce în ce mai nocive asupra salariaților.

O primă evaluare eronată în ceea ce privește efectele OUG 79/2017 a fost vizibilă la aprobarea legii bugetului de asigurări sociale pentru anul 2019. S-a sperat că angajații vor putea să-și „convingă” angajatorii să se conformeze în ceea ce privește plata contribuțiilor de asigurări sociale, ca urmare bugetul asigurărilor sociale a fost prevăzut să se închidă în acest an cu excedent, oferind astfel spațiu de manevră pentru noua lege a pensiilor și totodată, pe termen scurt, să reducă presiunea pe bugetul de stat pentru a acoperi deficitul înregistrat de funcționarea sistemului public de pensii. „Încă de la aprobare am atras atenția că veniturile bugetului asigurărilor sociale sunt supraevaluate, după 6 luni de implementare deficitul BASS ajungând la aprox 0,13% din PIB.

Din punctul nostru de vedere este cert că măsurile de stimulare promovate de Guvern în ultimii ani, în favoarea mediului de afaceri, nu și-au atins obiectivul, de aici și nevoia de a introduce noi impozite sau taxe pentru a asigura finanțare cheltuielile deja contractate. Cel mai recent exemplu este chiar situația din sectorul Construcții. Efectul real nu a fost nici pe departe cel estimat. Salariul mediu brut în Construcții în mai 2019 față de mai 2018 a crescut cu doar 19%, în condițiile în care creșterea salariului minim din sector a fost 44%. Reacția așteptată era aceea de a fiscaliza în mod real activitatea sectorului și implicit de a reduce impactul plății salariilor „în plic”. Ca de fiecare dată mediul de afaceri a folosit această oportunitate exclusiv în interes propriu, speculând erorile de legiferare, intenționate sau nu.

După 6 luni de execuție, veniturile bugetului de stat erau realizate în proporție de 43,1% în timp ce cheltuielile au fost realizate în proporție de 44,4%. Presiunea bugetară este imensă dacă avem în vedere faptul că în semestrul I 2019 cheltuielile de personal și asistența socială (inclusiv pensii) ca % din PIB reprezentau 10,3% din PIB, în condițiile în care veniturile curente ale BCG au fost de 13,6% din PIB în aceeași perioadă”, arată BNS.

Atât cheltuielile salariale, cât și cele de asistență socială sunt într-un proces continuu de creștere în anii următori, conform prevederilor legii 153/2017 și a legii 127/2019.

„Dacă analizăm cu atenție actuala propunere de rectificare constatăm că aceasta nu ar fi putut fi realizată fără Ordonanța nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale și respectiv ultimul proiect de OG promovat de MFP (cel mai probabil retras, dacă avem în vedere că în mod oficial acesta nu a fost prezentat și aprobat în ședință de Guvern iar o parte din prevederi au fost preluate în OG 9/2019). În condițiile în care proiectul de OG a fost retras (??) premisele construcției rectificării bugetare în forma postată în dezbatere publică nu mai sunt valabile! Mai ales în aceste condiții creșterea veniturilor în forma propusă spre rectificare este extrem de periculoasa pentru că se bazează într-o proporție semnificativă pe sumele așteptate ca efect al aplicării amnistiei fiscale, OG adoptat recent (mecanismul de restructurare a obligațiilor bugetare ca mecanism alternativ față de procedura de acordare a eșalonării la plată) și pe de altă parte pe angajamentul ANAF de a colecta mai bine TVA și accize. 87% din veniturile suplimentare prevăzute la rectificare vin în fapt din cele două surse mai sus menționate. Creșterea eficienței colectării s-a dovedit însă în ultimii ani a fi misiune imposibilă. Nenumărate facilități fiscale au fost acordate în ideea reducerii cotelor de impunere pentru a genera o lărgire a bazei de impunere. În mare parte din cazuri nu s-a întâmplat însă nimic, încasările bugetului s-au redus într-un ritm aproape identic cu cel al reducerii cotelor”, spune BNS.

Întârzierea rectificării reale creează însă probleme în funcționarea unor servicii publice, cum ar fi transportul pe calea ferată (suplimentarea subvenției aferentă transportului pe calea ferată este necesară și urgentă).

„Până la viitoarea rectificare Guvernul trebuie să găsească însă surse de finanțare, cel mai probabil cu impact negativ, direct și consistent asupra populației.

Este foarte posibil ca acest impact să fie amplificat într-un mod semnificativ de evoluția prețului gazelor naturale, este cunoscut deja faptul că a fost inițiată de către Comisia Europeană o procedură de infringement împotriva României, considerând că sistemul de plafonare a prețurilor la gaze introdus în decembrie 2018 prin OUG 114/2018, contravine legislației UE.

Atragem atenția Guvernului că orice modificare a bazei de calcul a CAS, așa cum a fost și cea promovată de MFP prin proiectul de OG retras (?), este suportată în mod direct de salariați, ceea ce va conduce la reducerea veniturilor nete ale acestora. OUG 79/2017 va continua astfel să erodeze veniturile nete ale salariaților, efectele vor fi resimțite de salariați de fiecare dată când baza de impunere pentru CAS se va lărgi față de conținutul existent în 2017.

Ca urmare, cerem Guvernului să manifeste interes și deschidere pentru a discuta cu toți factorii implicați o rectificare reală a bugetului, identificând posibilități reale de creștere a veniturilor bugetare și totodată asumarea unor decizii corecte, transparente și echitabile pentru partea de cheltuieli.

Considerăm că mutarea presiunii bugetare în ultimele 2 luni ale anului înseamnă o amânare nejustificată și periculoasă pentru stabilitatea bugetară.

De asemenea cerem Guvernului să revină la principiile de gestiune sănătoasă a finanțelor publice, renunțând la practica derogării de la legislația în domeniu, atât în elaborarea, cât și la rectificare bugetului”, încheie BNS.