Cazul din Caracal | Un psiholog criminolog aruncă bomba: Dincă e dominat de sado-masochism și de complexul penisului mic

„Dacă ar fi să-i facem un profil psiho-criminologic lui Gheorghe Dincă, din afara participării directe la anchetă și interogatorii, și cu referire directă la TPA (tulburarea de personalitate antisocială) – una din tulburările de personalitate rezultate din studiul pe care l-am realizat în penitenciarele din România pe subiecții care au violat – ar fi următorul:

1. dificultăți de relaționare interpersonală (chiar dacă a reușit să-și întemeieze o familie);

2. percepția că are un organ genital mic (complexul penisului mic);

3. cuprins de ceea ce curentul psihodinamic/psihanaliza numește „nevroză sexuală”. În cazul profilului psiho-criminologic al violatorului român, nevroza sexuală este alcătuită din nevroza de angoasă și apetența pentru sex anal;

4. dominat de DDSM (dominare, disciplină și sado-masochism), concept nou introdus de mine;

5. dominat de dorința de a umili, fantasma de viol, psihotism și fetiș cu corpul uman, toate aceste patru elemente reprezentând ceea ce eu am numit violul-trecere la act;

6. dominat de fantasma de viol și fetiș cu corpul uman sau cu obiect, aceste două elemente reprezentând ceea ce eu am numit „violul-tatonare”;

7. dominat de ceea ce eu am numit „viol de încredere”. Mai exact, în cadrul acestui factor, din profilul psiho-criminologic al individului violator din penitenciarele românești rezultă: (a) dificultăți de ejaculare, (b) o viață mai săracă fără a putea pune în aplicare fantasmele sexuale, (c) gândul/tendința de a lua viața partenerului în timpul actului sexual etc.

La ele se adaugă consumul de pornografie (hipersexualitate activă/pasivă), accentele din sfera psihopatiei și, cel mai probabil, alte simptomatologii din alte tulburări de personalitate/boli psihice (cu sau fără caracter tranzitoriu).

Ceea este foarte important să înțelegem (și să acceptăm) – printre altele – în urma acestui studiu este că FANTASMA SEXUALĂ DEVIANTĂ reprezintă peste 63% din motivația trecerii la actul criminal a individului violator din România. Studiul este realizat pe un lot de 82 de subiecți care au comis infracțiunea de viol, rezultatele având relevanță statistic”, spune Alin Leș.