Problemele grave de la Spitalul Săpoca, într-un raport din 2017: Pacienții erau bătuți „cu mătura”, împinși și legați de pat

Experții Centrului de Resurse Juridice au efectuat în 2017 o serie de verificări în cadrul Spitalului Săpoca – Ojasca. Aceștia au vorbit cu pacienții spitalului de psihiatrie, ale căror declarații au fost consemnate în raportul realizat la finele verificărilor efectuate. În acest raport au putut fi sesizate o serie de probleme, dintre cele mai grave, cu care spitalul se confrunta încă din 2017.

În raportul întocmit de experții CRJ este consemnat faptul că în spitalul de psihiatrie Săpoca- Ojasca au avut loc o serie de evenimente de o gravitate extremă. Aceștia au mai precizat în raportul întocmit în urma verificărilor dispuse la spitalul de psihiatrie Săpoca- Ojasca că alte aspect penale vizează acuzații ale pacienților cu privire la legarea, bătaia și alt tipuri de agresiuni îndreptate asupra lor de către personalul unității medicale.

„Pe parcursul vizitei am fost abordați de câțiva pacienți care au reclamat legări, agresiuni fizice, lipsa accesului la haine groase iarna, altele (…) La o discuție cu 3 pacienți, aceștia povestesc despre bătăile pe care le primesc de la supraveghetori/ infirmieri. Pacienții declară că sunt bătuți („cu mătura, cu ce nimeresc”), împinși și legați de pat, legarea fiind o măsură dispusă de medicii psihiatri, în special dacă nu mai sunt locuri la izolator”, se arată în raportul CRJ.

De asemenea, potrivit datelor din raport, pacienții mai relatau și faptul că infirmierele furau mâncare de la cantină. Întrebați dacă au spus cuiva că sunt bătuți, pacienții au afirmat faptul că nimeni nu ia nicio măsură și că le este teamă de medici, pentru că îi leagă, se mai arată în raport.

Experții au precizat faptul că „relativ recent” față de momentul vizitei lor în unitatea medical au avut loc și câteva situații de autoagresiune, prin „tăierea gâtului”, în cazul a doi pacienți internați acolo.

„Ambele persoane au fost transportate de urgență la UPU. Unul dintre pacienți a fost salvat însă celălalt pacient, deși a fost salvat la nivel UPU, nu a mai revenit la SPMS, evoluția ulterioară fiind nefavorabilă, pacientul decedând în cele din urmă”, se arată în raportul realizat de experții CRJ.

„Conform afirmațiilor unor persoane cu care am avut discuții pe parcursul vizitei, cazul pacientului decedat a fost anchetat, nu s-a vrut „ascunderea sub preș”, cu certitudine a fost autoagresiune însă persoanele care au relatat această situație nu cunosc motivele decesului și nici evoluția anchetei”, completează aceștia.

Un alt aspect grav consemnat în raportul CRJ care a reieșit din discuția cu unul dintre angajații spitalului era legat de situația unei paciente bolnavă de cancer în stadiu terminal. „Pentru că aparținătorii nu s-au preocupat de situația acesteia iar persoana locuia în spital, medicii unității au considerat că este oportună măsura de a-i solicita pacientei o declarație pe proprie răspundere din care să reiasă că nu dorește să facă analize amănunțite. Astfel, medicii considera că spitalul s-a degrevat de obligația de a face cercetări amănunțite privind starea acesteia”, arată datele raportului întocmit de experții CRJ.

În același document este consemnată și situația unui bărbat, găsit la izolator, în regim de izolare. Din sumarul situației domnului numit în continuare în raport „C.P”, reiese faptul că acesta era coerent, calm, conștient de situația în care se afla. El a fost izolat după ce a spart mai multe geamuri în spital, dar și vitrine magazinului din curtea spitalului, ca urmare a unor halucinații pe care le-a dezvoltat, se arată în raport.

„Declară că a spart multe geamuri în spital, vreo 11, 12. De aceea nu crede că va ieși curând de la izolare. (…) De 3 luni domnul C.P. își petrece timpul într-un salon de aproximativ 12-15 mp, fără noptieră, cu un pat și o fereastră situată dincolo de nivelul ochilor, sus, spre tavan. Salonul este mai degrabă întunecat. Nu are obiecte personale (sunt la „cușetă”). Puținele obiecte pe care le folosește (un suc de exemplu), le ține sub pat sau sub pernă. Stă in salon. Nu prea are cu cine să vorbească pentru că este la izolare. Îi este greu, dar ce să facă”, se precizează în raportul întocmit de experții CRJ.

Un alt caz prezentat în raport este cel al unui pacient care în 2017, anul în care a fost realizată monitorizarea de către experții CRJ, era internat la Spitalul de Psihiatrie Săpoca de aproximativ 10 ani. Bărbatul apare în continuarea raportului numit B.D.D. Pacientul a abordat pe parcursul vizitei de monitorizare expeții, rugându-i „insistent și cu disperare” să-l ajute să părăsească instituția pentru că „nu mai suportă și îi trece viața degeaba. Vrea să își întemeieze o familie, nu i se spune ce se întâmplă și de ce trenează atât de mult procesul său”.

„Personalul medical cu care am discutat nu a putut să ne furnizeze informații precise despre motivul internării sale. Conform declarațiilor acestora, este diagnosticat cu schizofrenie iar fapta penală a presupus intrarea într-un local cu o sabie însă se pare că nu a vătămat pe nimeni. Nu dispunem de mai multe informații”, se arată în raport.

Experții CRJ au precizat în documentul întocmit de ei și faptul că inițial, registrul de sesizări și reclamații al spitalului nu a fost găsit, personalul spitalului declarând că registrul a dispărut în acea zi, el fiind de regulă ațezat la intrare. În cele din urmă, registrul a fost găsit și adus pentru consultare. Pe măsură ce experții au parcurs registrul, au remarcat o serie de sesizări, în special ale unei paciente, care menționa conflicte cu alți pacienți sau medici.

„Sesizarea nr. 13 Subsemnata V.S.A., doresc ca dna doctor psihiatru A.M.P, să nu mă mai jicnească zicându-mi proastă, curvă și țigancă”, spunea pacienta în sesizarea ei din registru, consemnată de către experți în raportul întocmit.

Psihiatrul care însoțea experții la acel moment, afirma că aceste sesizări sunt „manifestări ale sindromului bipolar al pacientei. De asemenea, am întâlnit un pacient care afirmă că scrisorile pe care încearcă să le trimită îi sunt rupte sau netrimise”, se mai precizează în raport.

O altă neregulă găsită într-unul dintre pavilioanele secției Ojasca viza faptul că pacienții purtau aceeași vestimentație treninguri, în timp ce în alte alte secții/saloane pacienții purtau același tip de haine, însă de culori diferite. Personalul spitalului le-a explicat experților faptul că în spitalul de psihiatrie folosesc un cod de culori pentru a face distincția între pacienții de la diferite secții.

„Astfel, într-o anumită subsecție, într-un anumit pavilion, toți pacienții sunt îmbrăcați la fel. Am observat pacienți care aveau treninguri pe ale căror bluze, pe spate, este inscripționat mare, vizibil, „PACIENT”. Considerăm că lipsa elementelor de personalizare și individualizare vestimentară și, în general, a aspectului personal, a spațiului personal, afectează demnitatea acestor persoane și produce depersonalizare și dezumanizare, afectând și degradând suplimentar starea emoțională, spirtuală, cognitivă și morală”, precizează experții CRJ în raportul întocmit în 2017.