Jumătate dintre românii din diaspora își doresc să se întoarcă acasă. Restul, nemulțumiți de corupție și politică / Motivele pentru care ar reveni în țară

Potrivit celui mai recent studiu realizat la inițiativa RePatriot privind dorința de revenire în țară a românilor din diaspora și piedicile existente, 47% dintre românii emigrați își doresc să se mai reîntoarcă, o cifră în scădere cu 10% față de 2017.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.810 persoane din mai multe țări ale UE, SUA și Canada. Datele au fost prezentante marți, în cadrul unei conferințe de presă.

„Motivele pentru care s-ar întoarce, în primul rând sunt cele sentimentale, familia, prietenii, viața socială, dar își doresc de asemenea să investească în Romania. (…) 5% își doresc și oportunități pe piața muncii”, a declarat coordonatorul Coaliției pentru Dezvoltarea României, Adela Jansen.

Potrivit datelor preliminare ale studiului în privința motivelor, cei mai mulți dintre românii plecați vor să se întoarcă din motivul „vreau să fiu din nou acasă”, în dreptul căruia e consemnat un procent de 73%.

Al doilea motiv ar fi dorința de a fi alături de cei dragi, în proporție de 46%. Pe locul trei se poziționează dorința românilor de a face ceva pentru a ajuta România – 29%.

La polul opus al clasamentului se poziționează motivele îmbunătățirii nivelului de trai din România și oportunitățile pe piața muncii din România, cu doar 5 procente, pentru fiecare dintre categorii.

În același studiu, respondenții au fost întrebați și de ce nu ar mai dori să se întoarcă.

Motivele pentru care nu ar dori sa se întoarcă coincid cu cele care i-ar determina sa revină dacă ar fi corectate, iar aici avem: corupția, viața politică actuală, mentalitatea românilor, nivelul de trai și din nou, lipsa oportunităților în România.

„Alte procente care au reieșit din acest studiu se referă la persoanele din afara țării care și-ar dori sa revină în România și sa investească : 46%, în scădere fată de anii trecuți (…) Creste procentul oamenilor care cred că nu se va îmbunătăți nimic în România, respectiv 29%, față de 26% în 2017″ , a precizat coordonatorul Coaliției pentru Dezvoltarea României, Adela Jansen.

Potrivit aceleiași surse, se menține constantă și tendința de trimitere a banilor în țară. Cu alte cuvinte familia, prietenii contează pentru românii plecați în străinătate.

„M-am uitat și pe studiile anterioare și este intr-o oarecare scădere, ceea ce înseamnă că undeva se justifică și trendul crescut al plecărilor, (…) pentru că înainte trimiteau spre 80% bani în țară, acum spre 70%”, spune Adela Jansen.

Sursa citată a mai precizat și faptul că cifrele din statisticile oficiale sunt de asemenea unele îngrijorătoare.

„Populația activă a României care se află în străinătate este în proporție de 21,4%, aproape de 5 ori mai mare decât media UE care se află la 3,9% si mai mare decât alte țări precum Lituania, Croația, Bulgaria care au procente între 13 și 15%”, informează Adela Jansen.

„De asemenea, statele OECD, intr-un studiu făcut pentru anii 2015-2016 emigantii români erau în proporție de 25% afară și prestau munci necalificate, 50% erau supracalificați pentru posturile pe care le ocupau. Poate nu ar fi atât de relevante aceste cifre dacă nu am vedea și tendințele, respectiv 16% în creștere în ultimii 15 ani față de -7% pentru celelalte țări care contribuie la aceste statistici”, completează aceasta.

Adela Jansen a mai făcut referire și la numărul studenților plecați să studieze în afară, aflat de asemenea, în continuă creștere: „În 2007 erau înregistrați 800 de studenți la universitățile din afară, în 2018 37.000. Niște cifre îngrozitor de alarmante”.