Patru ONG-uri susțin vinieta din Capitală, dar critică faptul că proiectul are „multe puncte slabe”

„Introducerea unei taxe de poluare în București ar putea reduce rapid poluarea aerului, putând determina Curtea Europeana de Justiție să nu sancționeze România pentru faptul că autoritățile din București nu iau masuri de protejare a locuitorilor împotriva poluării aerului. Într-o situație similară s-au aflat autoritățile din Madrid care, pentru a evita procedura de infringement, au trebuit sa aplice măsuri pentru a reduce în cel mai scurt timp poluarea aerului. Astfel, au fost instituite restricții de circulație în zona centrală a orașului pentru autovehiculele care emit noxe”, se arată în punctul de vedere al celor patru organizații.

Potrivit acestora, în urma proiectului de la Madrid, beneficiile au fost imediate, constatându-se o îmbunatatire semnificativă a calității aerului. Astfel, poluarea a scăzut imediat cu 44% în zona restricționată iar, la nivelul orașului, 14 dintre cele 24 de stații de monitorizarii calității aerului au măsurat cele mai mici niveluri de poluare din ultimii 10 ani.

„La fel ca în București, la Madrid a existat o opoziție puternică împotriva acestor măsuri, noul primar ales încercând să anuleze măsurile instituite de vechiul primar, însă măsura de anulare a fost suspendată la Tribunal, judecătorul considerând că dreptul cetățenilor la un mediu sănătos este mai important decat dreptul lor de a utiliza mașina în zona restricționată.

De altfel, dacă înainte de aplicare a măsurilor mulți dintre cetățeni nu susțineau acest proiect, rezultatele imediate obținute după implementarea măsurii au făcut ca acesta să fie apărat de comunitate în fața noului primar care a încercat să oprească proiectul”, se arată în comunicat.

Cele patru organizații spun că sprijină introducerea unie taxe de poluare în București, însă transmit că proiectul PMB are mai multe puncte slabe.

„Organizatiile OPTAR, ActiveWatch, CeRe și Greenpeace sprijină propunerea introducerii unei taxe de poluare în București, considerând că este o măsură care va duce la îmbunătățirea semnificativă a calității aerului din București. Totuși, pentru ca o astfel de masură să aibă succes, este important să subliniem punctele slabe ale proiectului: comunicarea, discriminarea, lucrul de mântuială și incoerența în aplicarea măsurilor stabilite de experți”, se arată în comunicatul comunul al celor patru organizații.

Potrivit acestora, cea mai gravă greșeală a proiectului este legată de comunicare.

„Astfel, chiar dacă problemele generate de poluare sunt cunoscute de ani de zile, acestea nu au fost comunicate constant publicului pentru că acesta sa le conștientizeze. Din contră, Primăria Capitalei a refuzat dialogul cu cetățenii pe acest subiect și chiar a transmis informații false încercand sa ascundă problemele generate de poluare.

Acest lucru s-a întamplat ultima oară în aprilie 2019 când grupul de inițiativă „Dreptul la AER” a invitat la dialog Primăria Capitalei, solicitând aplicarea de măsuri care să garanteze cetățenilor dreptul constituțional la un mediu sănătos.

Totuși, Primăria Capitalei a refuzat dialogul și chiar a afirmat că în urma aplicării măsurilor din Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) „a rezultat o îmbunătățire a calității aerului la nivelul municipiului București și incadrarea/menținerea concentrației poluanților atmosferici în valorile limită/țintă prevazute de legislația națională și conformarea cu cerințele europene.”, se arată în comunicat.

Cele 4 organizații consideră, astfel, că o campanie de comunicare a efectelor poluării aerului ar fi benefică pentru creșterea nivelului de acceptare din partea publicului.

„Un simplu haștag, #oxigenpentruBucurești, și o campanie de PR nu pot înlocui ani de zile în care autoritățile publice au preferat să ignore complet din comunicarea publică una dintre cele mai mari probleme ale Capitalei. Demersul de comunicare trebuie să fie unul bazat pe argumente și constant, astfel încât locuitorii orașului să înțeleagă și să susțină un astfel de demers”, spun reprezentanții organizațiilor citate.

Acestea mai spun că proiectul ar conține și elemente de discriminare.

„În forma actuală, principiul „poluatorul plătește” a fost transformat în „poluatorul din București sau Ilfov plătește mai puțin sau deloc”. Astfel, conform actualei propuneri de proiect, pentru aceeași norma de poluare, autovehiculele înmatriculate în București sau Ilfov ar trebui să plătească mai puțin (sau deloc) față de restul autovehiculelor. Această diferențiere în funcție de zonade înmatriculare lasă senzația că Primarul General încearcă să nu-i deranjeze pe votanții săi din București și pe cei ai soțului (primar in Voluntari), omițând scopul proiectului (scăderea nivelului de poluare a aerului)”, se arată în pecizarea organizațiilor, care consider că poluatorul trebuie să plătească aceeași taxă, indiferent de locul unde a înmatriculat autovehiculul, astfel încat să fie eliminată orice forma de discriminare.

OPTAR, ActiveWatch, CeRe și Greenpeace consideră că proiectul ar avea și alte probleme, precum faptul că mașinile electrice ar fi încadrate în aceeași clasă cu Euro 4, 5 și 6.

„Considerăm că tocmai această superficialitate în întocmirea proiectului de hotărâre lasă nelămurite multe probleme, sesizate deja de cetățeni pe pagina de dezbateri:

– de ce sunt încadrate mașinile electrice în aceeași clasă cu cele Euro 4, 5 și 6?

– de ce în București nu se taxează ocuparea spațiului public de către mașini?

– de ce există (atât de multe) excepții și cum este justificată fiecare dintre ele?

– de ce mașini din aceeași clasă de poluare plătesc diferit în funcție de numărul de înmatriculare?

– de ce nu există taxe și pentru autovehiculele de peste 5 tone?

– de ce nu există diferențieri între mașinile diesel și cele pe benzină?

– ce se iîntamplă cu mașinile riveranilor?

– care sunt măsurile luate împotriva celor care și-au scos filtrul de particule?”, se arată în precizarea celor 4 semnatari.

Precizările organizațiilor vin după ce primarul general al Gabriela Firea a anunțat, săptămâna trecută, un proiect prin care, de la 1 ianuarie 2020, mașinile care nu sunt înmatriculate în București sau Ilfov vor putea intra în Capitală doar după plata unei viniete. Mașinile sub Euro 3, indiferent unde sunt înmatriculate, nu vor avea acces în centrul Capitalei.

„Astăzi (miercuri, n.r.) vă voi prezenta un proiect pe care îl lansăm în dezbatere publică, în consultare publică, de astăzi va fi publicat și pe site-ul Primăriei Generale, dar mi s-a părut normal ca primarul general să explice ideile principale ale acestui proiect, care vizează reducerea poluării. Așa cum știți, ne aflăm pe un loc neonorant în ceea ce privește poluarea, la nivelul țărilor Uniunii Europene suntem pe locul 6, este un fapt îngrijorător”, a declarat Gabriela Firea.

„Autoturismele care nu sunt înmatriculate în București și zona metropolitană, adică județul Ilfov, la momentul pătrunderii în Capitală, vor trebui să facă dovada că și-au achiziționat o vinietă pe București, Oxigen B unde B vine de la București, care va costa pentru o zi 10 lei, pentru un an 19 milioane. Celelalte intervale vor fi prezentate de către directorii de specialitate. Mă refer la mașini înmatriculate în celelalte județe și în alte țări, inclusiv Bulgaria”, a mai spus Gabriela Firea.

Amenzile pentru cei care vor circula fără vinietă în București, în zonele restricționate vor fi cuprinse între 1.500 și 2.000 de lei. Primarul general mai spune că sumele din viniete vor fi folosite pentru proiecte de protecție a mediului.

Proiectul se află în prezent în dezbatere publică.