Coincidența zilei: Anton Anton și-a dat demisia în ziua în care electricitatea s-a tranzacționat la prețuri record

Pe piața spot electrictatea a atins 123,17 euro pentru intervalul orar 20 – 21 de miercuri. Și prețurile pentru marți au fost ridicate, de peste 117 euro/MWh pentru intervalul de vârf 20 – 21. În Europa de Vest prețurile s-au situat la cel mult 46 de euro, la jumătatea celor de pe Piața pentru Ziua Următoare din România.

Prețuri apropiate au mai fost în ianuarie 2019, o lună rece, cu consumuri ridicate. În ansamblul pieței, Piața pentru Ziua Următoare (PZU) are o relevanță scăzută, în condițiile în care este destinată cumpărăturilor de energie de ultim moment, pentru a compensa eventualele avarii din sistem sau pentru furnizorii care nu au cumpărat din timp energie, în baza unor contracte ferme. În plus, ponderea energiei – ca produs – în totalul prețului final de pe facturi este de doar o treime, restul fiind reprezentat de TVA, taxe de cogenerare și de transport.

Dar semnalul rămâne, iar mandatul lui Anton Anton rămâne marcat de prețurile energiei, precum și de creșterile de importuri de electrictate și gaze naturale, într-o țară care aspiră la independență energetică, dar care a blocat investiții importante, cu legea offshore și vestitele OUG 114/2019 și OUG 19/2019.

Asta în ciuda declarațiilor făcute de ministrul demisionar, care aprecia, audiat în Parrlament fiind, că Energia este unul dintre domeniile „cruciale” ale economiei, deoarece fără ea nu se aprinde becul și nu funcționează telefonul.

Tot acolo Anton Anton a precizat că nu își va schimba adresa de e-mail, deoarece el este „profesorul de fluide”- [email protected]. „Sunt profesor de fluide. O viață întreagă am fost profesor de fluide. Eu am făcut mașini hidraulice. Am predat mașini hidraulice, m-am ocupat de pompe, de tot felul de fluide. Eu sunt profesorul de fluide”, a spus Anton.

Ca mai toți miniștrii din economie din ultimele trei decenii, Anton Anton a simțit nevoia elaborării unei strategii, care la jumătatea anului trecut a fost prezentată conducerii ALDE. Pusă în dezbatere publică în noiembrie anul trecut, strategia a fost criticată de asociațiile din domeniu. RWEA – Asociația Română pentru Energie Eoliană aprecia că proeictul ignoră tendințele tehnice, economice și climatice actuale și propune măsuri în contradicție cu obiectivele declarate, în detrimentul consumatorilor. Strategia pare o colecție a planurilor de dezvoltare depășite moral ale firmelor cu capital de stat, planuri vechi cu potențial de realizare discutabil.

În linie cu strategia, ministrul a fost un susținător al cărbunelui, solicitând ca termocentralele pe cărbune să fie folosite măcar până în 2030, invocând securitatea energetică.

În privința rezervelor de gaze din Marea Neagră, ministrul a intrat într-un joc al probabilităților. La discuțiile din plenul Camerei Deputaților pe tema legii offshore, a apreciat că valorile vehiculate pentru rezervele de gaze din Marea Neagră, de 200 de miliarde de metri cubi, sunt o estimare „cu probabilitate 50%”. „Sigur că e foarte bine să îi spui ministrului Energiei: . Nu e la ministrul Energie, deși mi-ar fi plăcut. Câte gaze se vor extrage? Cred că întrebarea trebuie pusă ANRM, care e singurul care incearcă să estimeze. Vă spun ca inginer, vehiculăm tot felul de cifre, 200 de miliarde de metri cubi, da? Uităm să spunem că cifra este cu probabilitate de 50%. Hai sa ne uităm și la cifre și la probabilitate, toate sunt niște estimări”, a declarat Anton Anton.

„Sunt două întrebari simple. Ce va face România cu resursele? Cu ce ne alegem noi ca nație de la aceste resurse? Sunt voci care încearcă să inducă ideea că gazele din Marea Neagră vor ajunge în mică măsură la români. Îi contrazice politica economică simplă, se vinde pe piața cea mai apropiată pentru că acolo e profitul cel mai mare. Câte gaze poate consuma România? Azi, între 11 și 12 miliarde metri cubi pe an, destul de puțin. Din ei 10,5 sunt asigurați de producția internă, restul sunt gaze importate. De ce consumăm atât de puțin? Pentru că doar o treime din populație are acces la gaze naturale. Am depus efortul să creștem consumul de gaze în România, îndrăznesc să spun că am reușit”, a afirmat ministrul Energiei.

Nu au lipsit promisiuni de relansare a petrochimiei.

Anton Anton mai consemnează o propunere interesantă: stocarea energiei electrice în gaze. „Exploatarea gazelor trebuie pregătită și altfel și suntem în discuții pentru a introduce o inovatie, eu zis destul de rara in Europea, și anume stocarea energiei electrice in gaze, si asta o sa o facem la Craiova, pentru că acolo este un depozit la Ghercești, o centrală pe care putem converti pe gaze și în combinația depozit și centrală putem să introducem în depozit gaze atunci când avem energie multă și nu avem cum să o folosim, adică produsă de eoliene sau de solar și după aceea o putem scoate”.

Un alt record sunt cele șapte proceduri europene de infringement pentru România privind domeniul Energiei. „Avem șapte proceduri de infringement. Nu cred că mai are vreun minister atât de multe, dar am avut și mai multe pe care le-am închis. Acum suntem pe cale să le închidem și pe astea șapte, pentru că le-am luat punct cu punct și le-am discutat cu comisarul pe Energie”.

Dar, dincolo de stocarea electricității în gaze sau relansarea petrochimiei, trebuie evidențiată creșterea masivă a importurilor de energie electrică, atât în iarnă cât și în sezonul cald, despre care ministrul demisionar a „insistat” că avantajează România. „Insistăm asupra faptului că importurile de gaze din această perioadă avantajează România, în condițiile în care prețurile de import din această perioadă sunt cu mult mai scăzute decât în vârf de iarnă”, spuna recent ministerul.

În luna mai, conform ANRE, importurile de gaze au crescut de peste 350 de ori, la 1,185 milioane MWh, față de perioada similară a anului trecut. Importurile de gaze au crescut în iarna care a trecut cu 12% față de iarna precedentă.

Anton Anton și-a depus demisia din funcția de ministru al Energiei în urma retragerii ALDE din coaliția de guvernare.